Relache

Miercuri, prima zi liberă din săptămâna scurtă pentru bugetarii privilegiați, adică cei care viețuiesc în București. Uite așa devin unii francofili pentru că li se facilitează punerea de murături. Totodată, o zi de respiro pentru microbiști. Ieri seară mă gândesc că ar fi trebuit să demonstrăm că suntem latini, adică oarecum pe picior de egalitate cu francezii, nu foști vasali ca dictatorii ăștia de prin Africa. Sper ca Steaua să nu fi creat în apărare aceleași culoare pe care le creează autoritățile pentru “sommet-ul francofoniei”. Din nefericire meciul cu Lyon a picat într-un moment relativ delicat. Oameni de bază fie lipsesc, fie le e forțată convalescența. În aceste condiții, un punct ar valora aur curat. Așa cum unii au faliții lor, avem și noi francezii noștri. Am mizat pe mobilizarea lui Thereau, privit ca o curiozitate de presa franceză. Orgoliul trebuie să iasă la iveală mai ales în luptele dintre cocoși. Păcat că celălalt francez de la Charleroi, Fabien Camus, n-a înțeles ce oportunitate extraordinară de afirmare înseamnă o echipă de Champions League. Ar fi fost un câștig și pentru Steaua, deoarece Camus se află în plină expansiune, înscriind aproape meci de meci în campionatul belgian, ultima dată împotriva campioanei Anderlecht, care a izbutit egalarea abia în prelungiri.
Îndreptându-ne privirea și către ziua de mâine, ar fi bine ca Dinamo să nu ia meciul prea ușor, pe de-o parte pentru a nu-și complica viața, iar pe de altă parte pentru a contribui la zestrea națională de puncte, dacă vrea să ajungă la anul direct în grupele LC, în eventualitatea că va deveni campioană. Pentru Rapid este un moment de răscruce. Trebuie cu orice preț să arate că este mai aproape de Europa decât de Africa, deși în insula Madeira e pe dos! Realist vorbind, pentru echipa lui Răzvan Lucescu singura șansă de a salva sezonul este să acceadă în grupele UEFA și ulterior să treacă și de ele. Până nu e prea târziu, giuleștenii trebuie să înceapă să și arate ceva pe teren, nu se poate merge mereu pe mâna lui Zicu!