Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a anunțat, marți, în Parlamentul European, că, în Raportul din luna octombrie, Comisia Europeană va preciza dacă data aderării României și Bulgariei la UE, respectiv 1 ianuarie 2007, se menține.
„În raportul Comisiei din luna octombrie se va decide dacă data aderării rămâne în vigoare”, a afirmat Rehn.
Comisarul european a precizat că România și Bulgaria trebuie să înregistreze în continuare rezultate în lupta împotriva corupției, mai ales a celei la nivel înalt.
De asemenea, cele două țări trebuie să facă în continuare eforturi în domeniul drepturilor omului și al minorităților, a mai spus Olli Rehn.
Pe de altă parte, el a apreciat progresele înregistrate de România și Bulgaria în domeniul economic și în alinierea la acquis-ul comunitar.
Rehn a precizat, însă, că există și „domenii de îngrijorare deosebită”. În ceea ce privește România, oficialul european a menționat că, de la precedentul raport, acestea au scăzut de la 14 la 4.
El a avertizat că, dacă România și Bulgaria nu vor lua măsuri în domeniile de îngrijorare, atunci nu vor fi gata pentru aderare în aceste domenii.
Olli Rehn a menționat că Tratatul de aderare a celor două țări cuprinde mecanisme de monitorizare și clauze de salvgardare și a îndemnat statele membre care încă nu l-au ratificat să o facă în perioada următoare.
– Principalele concluzii ale Raportului de Monitorizare al CE
Raportul CE apreciază că România a făcut pași importanți în reforma justiției, dar trebuie să demonstreze cu noi rezultate lupta anticorupție și cere măsuri în domeniul economic, în special în agricultură.
Prezentăm concluziile Raportului CE, publicate pe site-ul Delegației Comisiei Europene:
– Criteriile politice
Începând din octombrie anul trecut, România a facut pași importanți pe drumul reformei în justiție. Au fost înființate structuri solide pentru a lupta împotriva corupției. Numărul și calitatea investigațiilor independente cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt au crescut în mod substanțial.
Au fost investigate de către Direcția Națională Anti-Corupție 14 cazuri de corupție ale unor persoane cu rang de membri ai Cabinetului sau din Parlament. Aceste investigații au dus la patru puneri sub acuzare până în momentul de față.
Aceeași Direcție a pus sub acuzare încă 89 de persoane, printre care judecători, avocați, ofițeri de poliție, funcționari publici în funcții de conducere din administrația natională și regională, precum și directori din întreprinderi private.
Totuși, România trebuie să continue eforturile de până acum și să demonstreze cu noi rezultate lupta sa împotriva corupției. Ea trebuie, de asemenea, să consolideze aplicarea reformei care are loc în justiție și să întărească transparența, eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar.
Trebuie îmbunătățite lupta împotriva traficului cu ființe umane, situația persoanelor cu dizabilități, condițiile de viață din instituțiile de psihiatrie și incluziunea socială a minorității rome.
– Criteriile economice
România continuă să aibă o economie de piață funcțională. Aplicarea viguroasă a programului de reformă structurală ar trebui să ducă la îndeplinirea criteriilor economice în întregime în viitorul apropiat. România și-a menținut în general stabilitatea macroeconomică și a înaintat în domeniul reformelor structurale. Totuși, sunt necesare continuarea reformei în domeniul cheltuielilor publice și consolidarea sistemului de colectare a impozitului pe venit.
Transpunerea și aplicarea legislației și standardelor UE România a atins, în ansamblu, un nivel considerabil în ceea ce privește alinierea legislativă și a continuat să progreseze și după octombrie 2005. România ar trebui să poată îndeplini obligațiile de stat membru al UE la data stabilită pentru aderare, cu condiția să-și intensifice eforturile în acest scop într-un număr de domenii și să se concentreze pe consolidarea capacității administrative în general.
Din octombrie 2005 și până în prezent numărul domeniilor care ridicau serioase semne de întrebare în contextul pregătirii României pentru aderare a scăzut în mod semnificativ de la 14 la 4, și anume:
– agenții de plată acreditate, complet operaționale, pentru gestionarea plăților directe către fermierii și operatorii care intră sub incidența politicii agricole comune;
– înființarea unor sisteme integrate corespunzătoare de administrare și control în agricultură – plățile în domeniul agricol reprezintă o parte semnificativă a bugetului UE. Statele membre trebuie să garanteze cheltuirea corespunzătoare a acestor fonduri. Orice deficiențe în acest domeniu pot duce la întârzierea plăților și pot determina ajustarea sumelor sau recuperarea banilor contribuabililor europeni;
– construirea sistemului de colectare și a unităților de neutralizare a deșeurilor de origine animală în conformitate cu legislația europeană referitoare la EST (encefalopatiile spongiforme transmisibile) și la deșeurile de origine animală – siguranța alimentară este una din preocupările majore ale cetățenilor UE, prin urmare produsele alimentare trebuie să respecte în întregime toate cerințele UE;
– sisteme informatice de gestionare a impozitelor trebuie să fie pregătite pentru interoperabilitate cu cele din restul Uniunii pentru a facilita colectarea corectă a TVA pe întreaga piață internă a UE – resursele bazate pe TVA fac parte din veniturile la bugetul UE și, prin urmare, colectarea corectă a TVA este esențială pentru interesele financiare ale Uniunii;
În afara domeniilor care ridică serioase semne de întrebare, există un număr de alte domenii în care România trebuie să depună un efort sporit pentru a se pregăti să devină stat membru al UE.
Pentru a da un exemplu, România încă mai are de luat măsuri ferme în domeniul trasabilității și controlului organismelor modificate genetic (OMG) și în domeniul asigurărilor auto.
Comisia Europeană va continua să monitorizeze progresele înregistrate de Bulgaria și România până în momentul aderării. Comisia Europeană va continua să ofere sprijin financiar substanțial pentru pregătirea Bulgariei și României pentru aderare, cu accent pe domeniile în care trebuie acoperite decalajele. Volumul total al asistenței de pre-aderare pentru anul 2006 va fi: Bulgaria – 523 milioane de euro, România – 1023 milioane de euro.
