Specialiștii Ministerului Sănătății au elaborat un proiect de Ordin pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică, sancțiunile privind nerespectarea acestora fiind deja în funcțiune prin Legea farmaciei, republicată.
Referatul de aprobare a Ordinului pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică precizează că, având în vedere prevederile articolului 36, litera e) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată, în care sunt prevăzute contravenții pentru unitățile farmaceutice și sancționarea acestora cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei pentru nerespectarea Regulilor de bună practică farmaceutică este necesară afișarea pe site-ul Ministerului Sănătății a acestora.
Prezentele reguli de bună practică farmaceutică cuprind recomandări aplicabile în unitățile farmaceutice necesare pentru a garanta că serviciile furnizate de personalul farmaceutic sunt corespunzătoare, eficiente și orientate către pacienți. Documentul a fost elaborat prin consultarea și adaptarea Regulilor de bună practică farmaceutică întocmite de Grupul farmaceutic al Comisiei Europene/1996 și elaborate, la rândul lor, prin adaptarea Ghidului Federației Internaționale Farmaceutice pentru țările din Europa, în special pentru țările membre UE, dar și cu consultarea ghidului Organizației Mondiale a Sănătății 1996 privind Regulile de bună practică farmaceutică în farmacia comunitară și de spital.
În egală măsură au fost luate în considerare prevederile cuprinse în legislația din România care reglementează domeniul farmaceutic, potrivit proiectului de ordin.
Regulile de bună practică farmaceutică impun ca activitatea farmaceutică să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor și a altor produse pentru sănătate, care să aibă calitatea garantată, însoțită de o informare și consiliere adecvate pentru pacient. Principala preocupare a farmacistului trebuie să fie asigurarea stării de sănătate a pacienților, precum și a populației, în general.
Farmacistul trebuie să încurajeze o prescriere rațională și să promoveze utilizarea corespunzătoare a medicamentelor, inclusiv în scopul evitării automedicației. Totodată, fiecare serviciu furnizat de unitatea farmaceutică trebuie să aibă un scop pertinent pentru bolnav, să fie clar definit, făcut cunoscut în mod eficace părților implicate și acceptat de către acestea.
În plus, farmaciștii practicieni au obligația profesională și morală de a se asigura că serviciile pe care le furnizează fiecărui pacient sunt de calitate adecvată.
Pentru îndeplinirea acestor cerințe este necesară menținerea unei relații permanente cu ceilalți profesioniști din sănătate, în special cu medicii. Această relație trebuie să fie considerată ca un parteneriat terapeutic ce implică o încredere mutuală în orice are legătură cu tratamentul medicamentos. Totodată, între farmaciști trebuie să existe relații de colegialitate și nu de concurență, fiecare trebuind să încerce prin orice mijloace etice să îmbunătățească serviciul farmaceutic. Farmacistul trebuie să își exercite profesia respectând principiile de deontologie profesională, predominant față de aspectul comercial. Mai mult, în farmaciile în care lucrează un grup de farmaciști, farmacistul-șef trebuie să-și asume o parte din sarcinile privind definirea, evaluarea și îmbunătățirea calității serviciului farmaceutic, potrivit proiectului.
