Regele Mihai I al României a încetat din viață

Regele Mihai a încetat din viață, ieri, 5 decembrie 2017, la ora 13, la reședința sa din Elveția, a anunțat Casa Regală a României, citată de Mediafax.
La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria. Trupul Regelui Mihai va fi adus în țară cu un avion militar, pe 13 decembrie și va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar slujba de înmormântare va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.
„La dorința Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiția înaintașilor Majestății Sale Defuncte.
Începând de mâine (n.r. – astăzi), cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile. Condoleanțe pot fi transmise online, la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje.
Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de mâine (n.r. – astăzi), la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale”, se spune într-un comunicat al Casei Regale.
Guvernul a decretat, marți, trei zile de doliu național pentru Regele Mihai, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Regele Mihai I era singurul fost șef de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena, și a domnit între 1927 și 1930, prin intermediul unei Regențe, precum și între 1940 și 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice și să plece în exil.
Regele Mihai I rămăsese singurul fost șef de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
La începutul anilor ʼ90, Regele a fost demonizat de birourile de propagandă ale celor „emanați” de evenimentele din 1989: vezi episodul sinistru al urmăririi de pe autostradă și al expulzării din țară sub amenințarea armelor. În 1992 i s-a permis să-și viziteze țara cu prilejul Sărbătorilor Pascale. Vizita a avut loc în perioada 25-27 aprilie, iar sosirea Regelui la București a scos în stradă mai mulți oameni decât în oricare alt prilej din istoria României.
Speriați de uriașul val de simpatie cu care a fost întâmpinat Regele, puterea de atunci i-a interzis acestuia accesul în țară pentru încă cinci ani.
Abia în 2001, Familia Regală și-a stabilit reședința în țară, la Palatul Elisabeta.
Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma la Londra, în 1947, când a participat la căsătoria principesei Elizabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.
Regele Mihai I și principesa Ana de Bourbon-Parma, care a devenit, astfel, regina Ana, s-au căsătorit pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitația regelui Pavlov și a reginei Frederica ai Greciei. Căsătoria lor a durat până la decesul Reginei, în 2016.
Regele Mihai I și Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia și Principesa Maria.
De la fatidica dată de 30 decembrie 1947, când Regele a fost silit să abdice („a fost abolită monarhia”, cum au spus comuniștii) și „a fost instaurată” Republica, au trecut aproape 70 de ani.
70 de ani de derapaje. Atât până în 1989, cât și după aceea. În tot acest timp, însă, putem consemna, în istoria națională, și un foarte scurt moment de normalitate: cele 15 minute în care Regele Mihai și-a citit mesajul în Parlamentul României, în dimineața zilei de 25 octombrie 2011.
Principesa Margareta va prelua conducerea Casei Regale
Alteța Sa Regală Margareta va prelua conducerea Casei Regale a României.
Conform informațiilor furnizate pe 9 noiembrie, după decesul Regelui Mihai I moștenitor la Șefia Casei Regale este Alteța Sa Regală Margareta, în timp ce soții și copiii principeselor nu au titluri.
Actualul consort al Moștenitoarei la Șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).
Potrivit sursei citate, membrii Casei Regale a României sunt următorii: Alteța Sa Regală Elena, Principesa României (jure sanguinis); Alteța Sa Regală Sofia, Principesa României (jure sanguinis); Alteța Sa Regală Maria, Principesa României (jure sanguinis).