Reformarea viticulturii, cu bani de la UE

Ministerul Agriculturii vrea să transfere o parte a fondurilor UE alocate pentru promovarea vinurilor românești în state din afara blocului comunitar, în anul de piață 1 august 2008 – 31 iulie 2009, către susținerea proiectelor de restructurare a plantațiilor, unde cererile depășesc bugetul.
Propunerea Comisiei Europene de reformare a sectorului viticol, aflată în dezbatere la nivel european, impune un nivel minim al finanțării pentru promovarea vinului în state din afara UE, iar Ministerul Agriculturii consideră că suma alocată României este prea mare pentru a fi cheltuită integral.
„Comisia impune o valoare minimă a finanțării pentru promovare, iar în cazul nostru această valoare este de circa trei – patru milioane euro. Este prea mult pentru primii ani pentru ca să-i putem cheltui, așa că vom propune să existe mai multe maleabilitate și să putem folosi o parte din sumă pentru restructurare. (…) Oricum, din lista de măsuri, noi vom folosi plicul național în proporție de 90%, poate 99%, pentru restructurarea și reconversia plantațiilor”, a declarat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloș.
Plicul național.
Proiectul de reformă din domeniul viei și vinului prevede că fiecare stat membru va fi finanțat prin intermediul unui „plic național”, adică o sumă unică anuală, pe care autoritățile din statul respectiv o repartizează pentru diverse măsuri, în funcție de necesități.
Potrivit lui Cioloș, România își va prezenta obiecțiile față de unul dintre criteriile pe baza căruia este stabilit nivelul sumelor din „plicul național”.
„Criteriul care se referă la valoarea istorică a sprijinului primit discrimenază noile state membre și vom discuta și pe acest subiect la următorul Consiliu”, a spus Cioloș.
Proiectul de reformă prevede un buget global de 634 de milioane euro în 2009, care va crește la 850 de milioane euro, în 2015. Suma alocată fiecărui stat membru va fi calculată în funcție de suprafața cultivată cu viță-de-vie, producția realizată și valoarea istorică a sprijinului acordat.
Reconversia planațiilor.
Lista de măsuri pe care statele membre le pot aplica cuprinde restructurarea și reconversia plantațiilor, managementul situațiilor de criză, promovarea vinului în state din afara UE.
Măsura preferată de România, spre care vor merge cei mai mulți bani, este cea de reconversie și restructurare a plantațiilor, care presupune finanțarea unor lucrări precum înlocuirea soiurilor și reamplasarea plantațiilor.
Solicitările producătorilor pentru finanțarea proiectelor din această categorie însumează în acest an (anul de piață 2007-2008) circa 35 de milioane euro, potrivit datelor Patronatului național al Viei și Vinului (PNVV), în condițiile în care fondurile alocate de UE sunt de 25 de milioane euro.
Reforma începe la 1 august.
Proiectul de reformă a sectorului viei și vinului a fost dezbătut în mai multe întâlniri și va fi din nou discutat în următorul Consiliu al miniștrilor Agriculturii din UE, care începe la jumătatea lunii decembrie. După ce statele membre vor cădea de acord asupra reformei vinului, prevederile acesteia vor intra în vigoare din anul următor de piață, care începe la 1 august 2008 și se încheie la 31 iulie 2009.
Printre prevederile care dezavantajează producătorii români se numără interzicerea utilizării zahărului în creșterea gradului de alcool din vin, precum și eliminarea măsurii prin care producătorii sunt finanțați pentru a înlocui zahărul cu mustul concentrat.
Proiectul de reformă elaborat de CE vine ca urmare a scăderii consumului de vin la nivel european, a creșterii importurilor într-un ritm mai rapid decât evoluția exporturilor și a excedentului de vin de pe piață.
Producția de vin din România este estimată în acest an la 5,5 milioane de hectolitri, în ușoară scădere față de recolta de circa șase milioane de hectolitri din 2006, însă superioară calitativ, potrivit patronatului din industria viticolă.