S-a nimerit să primesc la redacție un proiect interesant, vizând evoluția posibilă spre bine a țării, realizat de omul de afaceri Halil Bulut în zilele în care președintele țării ne certa că facem pe deștepții căutând alte soluții de ieșire a României din criză decât cea gândită de el. Avem un plan, e validat de UE, ce vă tot strofocați? Planul e cel clocit în laboratorul Cotroceni, poartă deci amprenta președintelui Băsescu și a fost însușit fără crâcnire de docilul și executantul guvern. Deci Academia, instituțiile de cercetare economică și prognoză, partidele din opoziție, prin specialiștii lor, sau românii de rând, care pot avea opinii și, de ce nu, soluții ingenioase să stea domol, cu curu’ pe cămeșă, cum zice moldoveanul. Studenții de la Academia de Studii Economice (nu știu dacă nu și-a schimbat cumva denumirea, dar tot aia e) fac ingenioase simulări de proiecte cu studenții sub îndrumarea unor dascăli emeriți. Să fie România la mâna unui singur om, oricât de priceput în toate ar fi el?
M-a impresionat demersul individual al lui Halil Bulut pe care l-am cunoscut cu ani în urmă ca om de afaceri. Amabil, zâmbitor, săritor, dintr-o bucată. Este investitorul care a construit cea mai modernă fabrică de biscuiți din țară, are sute de salariați și se zbate și el azi, ca toată lumea, să supraviețuiască într-un mediu economic bolnav și viciat de incompetențe și abuzuri. E de 20 de ani cetățean român, cei doi copii ai lui sunt născuți aici și se simte dator față de țara sa de adopție să vină cu o idee. Așa a apărut acest plan de redresare națională în 25 de puncte.
Nu sunt nici finanțist, nici economist cu patalamale doveditoare, ci doar scriitor. Opinia mea poate fi luată deci doar cu titlu de inventar. Ce zice Bulut? În domeniul fiscal, planul lui propune un TVA diferențiat și situat între 1 și 25 la sută. Impozitul pe profit – 10 la sută. Reluarea relațiilor cu Africa, țările arabe, Asia și, în mod special, cu China. Vorbește despre altă viziune privind agricultura și despre acordarea de subvenții în acest domeniu care cândva, îmi amintesc eu din lecturi, făcea din țara noastră grânarul Europei. Sunt și alte puncte demne de analizat.
L-am sunat pe Halil Bulut și l-am întrebat dacă a trimis acest proiect doar presei sau și instituțiilor statului. L-a trimis peste tot. N-am vrut să-l dezamăgesc, așa că m-am abținut să-i spun că, de pildă, din propunerile opoziției, care presupun că nu este compusă, așa cum cred Băsescu și Boc, doar din tâmpiți, Guvernul n-a reținut nimic. Nimic, nimic, nimic. Toate acele mii de propuneri sunt, fără excepție, proaste în comparație cu ce a emanat mintea stăpânului suprem de la Cotroceni. El e strateg, academician de rezonanță mondială, economist, aviator, comandant de oști, cel mai tare din parcare. Numai că sub cârmuirea sa înțeleaptă și clarvăzătoare, fermă și ininteligibilă, România a dat cu oiștea în gard. Țara are cel mai scăzut nivel de viață din Europa. România riscă să nu mai fie. Ce n-au reușit rușii, otomanii, fanarioții, valurile năvălitoare, reușește în două mandate un singur om.
Ce face poporul? Unii – nimic. Alții, încă încrezători în democrație și în libertatea de exprimat opinii (unul din punctele scrise cu majuscule din planul lui Bulut este LIBERTATEA PRESEI) avansează proiecte. Poate sunt bune. Poate merită să discutăm și alte soluții de ieșire din nenorocire decât cele care ne-au băgat în nenorocire. Puterea de azi n-are timp de așa ceva. Abia dacă face față iureșului de a aduna, în vreme de criză, pe rețeta exersată a furtului, bani, bani cu nemiluita, bani pentru partidul-stat, bani pentru fiecare mercenar în parte din legiunile politice ale puterii. Ne coborâm noi, Boc, Udrea, Hoară la nivelul unor bieți academicieni sau studenți? Ne pierdem noi timpul – și știți că timpul înseamnă bani – să citim programele imbecile propuse de opoziție? Cu atât mai mult să ne uităm la ce ne povățuiește un om de afaceri? Să fim serioși!
Așa e, satrapilor de la putere. Țara, azi, sunteți voi. Dar azi s-ar putea să nu dureze prea mult! Fiecare veșnicie își are limitele ei.
