Reding: E nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după crize precum cea din România

Comisarul pentru Justiție, Viviane Reding, a declarat, luni, că CE are nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani au apărut diverse probleme în acest sens, precum criza constituțională din România, din 2012, sau chestiunea romilor din Franța, în 2010.
„Uniunea este o construcție unică și nu este ținută împreună de o forță, de o armată comună sau de o forță de poliție comună, ci doar de forța statului de drept – «o Comunitate bazată pe statul de drept» – unde toate statele membre trebuie să fie îngrijorate dacă există deficiențe în ceea ce privește independența, eficiența sau calitatea sistemului de justiție în alt stat membru”, a precizat comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, în cadrul unui discurs despre UE și statul de drept.
Oficialul european a mai precizat că, pe lângă criza economică și financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situații, cu o criză „a statului de drept”, una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.
„Puțini acordă atenție statului de drept în vremuri normale, când totul funcționează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înțeles că în paralel cu criza economică și financiară pe care a trăit-o UE și statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»”, a declarat Reding.
În opinia sa, nu a fost vorba de „incidente mărunte și izolate sau nereguli, așa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică și au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept”.
Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: „criza romilor din Franța, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparținând unei importante minorități au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârșitul lui 2011, când am fost îngrijorați în special de independența justiției, și criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curții Constituționale a amenințat să submineze statul de drept”.
„În toate aceste cazuri, avocați și judecători, organizații non-guvernamentale, miniștri de Externe, organizații internaționale, dar și Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, așteptând de la noi o cale de ieșire din criză”, a mai spus comisarul pentru Justiție.
În cazul României, „intervenția Comisiei a ajutat la restabilirea autorității Curții Constituționale și a pus capăt conflictului constituțional”, a punctat oficialul european.
Potrivit lui Reding, situațiile citate au dovedit „forța” instituțiilor europene, dar și o serie de „deficiențe în ceea ce privește instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept”, motiv pentru care trebuie trase lecții din aceste experiențe.
Comisarul pentru Justiție a conchis că instituțiile europene trebuie să folosească „potențialul oferit de tratatele existente, pentru a dezvolta un mecanism îmbunătățit în vederea gestionării unor viitoare crize ale statului de drept”.
Reding consideră că, după modelul „avizelor motivate” (infringement), emise în cazul nerespectării sau încălcării legislației europene, ar trebui să fie lansate avertismente la adresa statelor despre care Comisia crede că se confruntă cu o criză a statului de drept. Aceste avertismente ar da posibilitatea statelor vizate să vină cu propriile observații privind situația respectivă.
Comisarul european este de părere că rolul Curții Europene de Justiție ar trebui întărit într-un viitor mecanism privind protejarea statului de drept în UE.
Totodată, Reding se declară în favoarea revizuirii Tratatului și a abolirii Articolului 51 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene „astfel încât toate drepturile fundamentale să fie direct aplicabile în statele membre”. „Acest lucru i-ar oferi Comisiei posibilitatea de a lansa acțiuni de infringement pentru încălcarea unor drepturi fundamentale de către statele membre, chiar dacă ele nu acționează în cazuri de implementare a legislației europene”, a spus Viviane Reding, recunoscând că o astfel de inițiativă ar fi „un foarte mare pas spre federalizare”.
Articolul 51 din Carta Drepturilor Fundamentale stipulează că domeniul de aplicare a documentului se adresează „instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”. Astfel, dispozițiile actuale prevăd că drepturile și principiile fundamentale se aplică respectând limitele competențelor conferite Uniunii de tratate.
„Prezenta cartă nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii, nu creează nici o competență sau sarcină nouă pentru Uniune și nu modifică competențele și sarcinile stabilite de tratate”, se mai arată în articolul pe care comisarul Reding dorește să-l abolească.