STROIEȘTI (I) 2 mai • Povestea așezărilor bucovinene STROIEȘTI (I) STROIEȘTI (I). Povestea începe în 3 iunie 1429, când feciorii lui Oană, vornic de Tulova, Lazăr, Stanciul și Costea, primesc întăritură de la Alexandru cel Bun pentru „satele tatălui lor Stroinții și Zaharinții la obărșia Șomuzului”. Oană sau Ivan vornic,… 2 mai • Povestea așezărilor bucovinene STROIEȘTI (I)
STRAJA (II). 28 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STRAJA (II). STRAJA (II). „Straja poate fi privită ca o comună bucovineană model, ca un sat model pentru Românii din orice parte. Casele sunt bine clădite, curate, se înșiră pe amândouă laturile drumului drept, încunjurate de curți largi, bine țermuite cu scânduri.… 28 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STRAJA (II).
STRAJA (I) 27 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STRAJA (I) STRAJA (I). Cătun, cu rol de strajă, al Vicovului de Sus, sat atestat documentar în 23 mai 1436, satul Straja își împletește istoria cu Vicovu de Sus, prima menționare a unor săteni din Straja făcându-se în 18 iunie 1767, când… 27 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STRAJA (I)
STOROJINEȚ(II). 26 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STOROJINEȚ(II). STOROJINEȚ(II). Un important rol în asigurarea unei prosperități sociale armonioase în părțile Storojinețului au avut-o, în deceniile de la cumpăna veacurilor trecute boierii cavaleri de la Prisăcăreni, frații Grigorcea, Modest și George, cei care, printre alte fapte pline de noblețe,… 26 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STOROJINEȚ(II).
STOROJINEȚ(I) 21 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STOROJINEȚ(I) STOROJINEȚ(I). În 18 februarie 1448, Roman Vodă, fiul lui Ilie, după ce îl ucisese pe unchiul său, Ștefan Vodă, cel care îi arsese ochii lui Ilie, își răsplătea lefegiii poloni, oferindu-i lui Petrea, fiul lui Toma, satul „Storojineț, pe Siret,… 21 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STOROJINEȚ(I)
STĂUCENI. 20 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂUCENI. STĂUCENI. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea lui Ieremie a fost satul Stăucenii Mari, cu două heleșteie, alt sat Stăucenii Vechi, cu un heleșteu”. Recensământul lui… 20 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂUCENI.
STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). 19 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II). În 6 septembrie 1803, Vasile Grecu și jupâneasa Anica (născută Goian) lasă fetei lor, Ilica, jupâneasa lui Stanislav, moșia Goianeștilor din Stănești. Biserica Sfântului Nicolai din Stăneștii de Sus fusese construită, în 1835, de Ștefan de… 19 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (II).
STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I) 18 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I) STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I). Satul Stănești pe Ceremuș, din care se vor desprinde, peste timp, Stăneștii de Sus și Stăneștii de Jos, proprietate inițială a răzeșilor din Jadova, este atestat documentar în 9 aprilie 1596, când, în fața Divanului Domnesc… 18 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE CEREMUȘ (I)
STĂNEȘTI PE SIRET. 14 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE SIRET. STĂNEȘTI PE SIRET. Amintit drept „satul Stăneștii sub Codru”, într-un uric din 1638, Stăneștii pe Siret aveau, în 1774, 94 de familii, răspândite pe cele două vetre, care vor forma Stăneștii de Sus și Stăneștii de Jos, numărul familiilor ajungând,… 14 apr. • Povestea așezărilor bucovinene STĂNEȘTI PE SIRET.
SOLONEȚ. 12 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLONEȚ. SOLONEȚ. În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 38-a biserică, pe Soloneț, la Vlad Negrul”, dar satul Soloneț, care nu trebuie confundat cu Pârteștii de Sus, avea, în 1774,… 12 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLONEȚ.
SOLCA (IV). 11 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (IV). SOLCA (IV). O colectă pentru sprijinirea copiilor sărmani, care urmau o școală, făcută la Solca, în 13 decembrie 1902, cu ocazia unui spectacol de teatru, menționează următoarele nume de localnici printre binefăcători: Fritz WICKE, notarul Tigran cav. de Pruncul, Nicanor… 11 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (IV).
SOLCA (III) 9 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (III) SOLCA (III). Dintre întâmplările mărturisite, care întinează pe veci imaginea ctitoriei lui Ștefan Tomșa, cea mai cumplită mi se pare a fi cea care începe în 21 mai 1781, când călugărul Ghedeon a ucis un om, pe Dumitru Hepciu din… 9 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (III)
SOLCA (II). 7 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (II). SOLCA (II). În 13 martie 1615, începe pentru Solca o altă poveste frumoasă, povestită, în carte domnească, de însuși ctitorul, Ștefan Tomșa Vodă: „A început domnia mea să zidim o biserică și o mănăstire, sfârșind-o și zidind-o pe locul arătat… 7 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (II).
SOLCA (I). 6 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (I). SOLCA (I). Istoria localității Solca începe cu o poveste de dragoste, cea dintre Solca, fiica lui Stan Fultic, și Șandru Gherman Lazea, nepotul lui Dragoș Viteazul, cel anterior Descălecatului și care stăpânea Câmpul lui Dragoș, adică ținutul care se întinde… 6 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SOLCA (I).
SIRET (II). 4 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SIRET (II). SIRET (II).În 1840, la Siret trăiau familiile evreiești Achner, Atlas, Beral, Brecher, Burstyn, Delfiner, Fleischer, Gredinger, Horowitz, Kapralik, Kliffer, Schaffer, Schreiber, Tamler și Wagner. În noaptea de 28 spre 29 martie 1888, în centrul Siretului a izbucnit un puternic incendiu,… 4 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SIRET (II).
SIRET (I). 2 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SIRET (I). SIRET (I). „Scrie letopisețul cel ungurescu că oarecându pre aceste locuri au fostu lăcuind tătarii. Mai plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut și preste munte, la Ardeal. Și împingăndu pe unguri din ocinile sale, n-au mai… 2 apr. • Povestea așezărilor bucovinene SIRET (I).
SINĂUȚI. (II) 31 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SINĂUȚI. (II) SINĂUȚI. (II)În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Ileana comisoaia a fost… o parte de Sinăuți”. Jupâneasa Ileana comisoaia, fata lui Gavrilaș Mateiaș logofăt, avea să… 31 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SINĂUȚI. (II)
SINĂUȚI (I). 30 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SINĂUȚI (I). SINĂUȚI (I). În 7 ianuarie 1403, printre boierii Sfatului Domnesc al lui Alexandru cel Bun se afla și „panul Mic de la Sinăuți”. Întărit lui Sin de Hotin, în 8 iunie 1456, drept „ocina jupânesei lui, nepoata lui Mihălaș” (Mihail… 30 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SINĂUȚI (I).
SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. 29 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. Colonia germană de pe valea Negrilesei a fost înființată, cu coloniști germani din Boemia, în 22 iunie 1841, respectiv familiile lui Johann ANGER, Josef BAAR, Simon BAIERL, George BEER, Martin BENNER, Josef BERNA, Bernhardt BINDER, Peter BINDER,… 29 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SCHWARZTHAL – NEGRILEASA.
SATU MARE. 28 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SATU MARE. SATU MARE. Satul Satu Mare a fost atestat documentar în 15 iulie 1445, când Ștefan Vodă, fratele lui Ilie Vodă, l-a „miluit” pe Oancea logofăt, cu, „pe Suceavă, Satul Mare”. În 24 februarie 1582, din voia lui Iancul Sasul Vodă,… 28 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SATU MARE.
SFÂNTU ILIE 26 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SFÂNTU ILIE SFÂNTU ILIE. Așezat pe moșia mănăstirii Sf. Ilie, satul de iobagi mănăstirești este vag menționat, odată cu Șcheia, în 1 iunie 1613, când Ștefan Tomșa a dăruit mănăstirii Sfântul Ilie „o bucată de hotar din satul Șcheaia, care să țâne… 26 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SFÂNTU ILIE
SAMUȘIN. 24 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SAMUȘIN. SAMUȘIN. Întemeiat în vremea lui Vasile Lupu Vodă, pe moșia Onut de pe malul drept al Nistrului, înspre Mosoriuca și Mitcău, satul Samușin (Samușeni, cum se numea pe atunci) marca, printr-o brodină (promontoriu), trecătoarea de peste Nistru, un pod umblător… 24 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SAMUȘIN.
SADOVA (II) 23 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADOVA (II) SADOVA (II). În Sadova existau două biserici, cea a Sfântului Nicolai, din Fundul Sadovei, ctitorită, în 1769. de Theodor și Axentie Coca, reconstruită în anii 1841-1842 și dotată cu un iconostas nou, în 1855, de Theodor Coca, apoi restaurată și… 23 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADOVA (II)
SADOVA (I). 21 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADOVA (I). SADOVA (I). Sadova își poate revendica drept dată a atestării documentare data de 11 aprilie 1411, când Câmpulungul este menționat în hotarnica moșiei mănăstirii Moldovița, știut fiind faptul că Sadova, ca și Fundu Moldovei, ca și Pojorâta, sunt de origine… 21 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADOVA (I).
SADAGURA. 19 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADAGURA. SADAGURA. Înființat, în 1772, pe moșia satului Rohozna, când „toți dregătorii ținuturilor” au făcut „publicație în ținutul său și pre la toate zilele de tărgu cum că moșiia Rohozna este să se facă tărgu cu nume de Sadagura, după tălmăcire… 19 mart. • Povestea așezărilor bucovinene SADAGURA.
RUS-MĂNĂSTIOARA (II). 17 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RUS-MĂNĂSTIOARA (II). RUS-MĂNĂSTIOARA (II). O altă listă de subscripție, de la începutul anului 1899, în folosul Societății „Școala Română”, menționează numele localnicilor din „Rusplavalar”: Nicolai alui Dumitru Colesniuc, învățătorul Nicolai Nicoară, Nicolai Bejinariu, Simion Filimon, Nicolai Mănăstirean, Simion Gulinschi, Georgi alui Petru… 17 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RUS-MĂNĂSTIOARA (II).
RUS-MĂNĂSTIOARA (I). 16 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RUS-MĂNĂSTIOARA (I). RUS-MĂNĂSTIOARA (I). Numele vechi al satului a fost Bezhaci, sub acest nume fiind întărit de Ștefan Vodă, în 15 iulie 1445, lui Oancea logofăt. În 24 septembrie 1468, Ștefan cel Mare întărea lui Șteful Cernătescul, printre alte moșii, „și, pe… 16 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RUS-MĂNĂSTIOARA (I).
ROȘA sau ROȘIȚA (II) 14 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROȘA sau ROȘIȚA (II) ROȘA sau ROȘIȚA (II). În alt loc, se spune așa: Numele Cernăuți exista, ce-i drept, dară pe locul ce era așezat pe partea stângă a Prutului, în regiunea Jucichei-noi (Genesauca). Pe teritoriul Cernăuților, însă, era un târg, Cecina, care se… 14 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROȘA sau ROȘIȚA (II)
ROȘA sau ROȘIȚA (I). 12 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROȘA sau ROȘIȚA (I). ROȘA sau ROȘIȚA (I). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în „satul Roșișa… 149 – toată suma caselor”, însemnând 3 popi și dascăli, 14 barani, 3 arnăuți, 6 umblători, 7 călărași, 34 scutelnici, 10 văduve, 1 jidov, 6 mazili și… 12 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROȘA sau ROȘIȚA (I).
ROPCEA. 10 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROPCEA. ROPCEA. Într-un uric din 18 februarie 1448, în care se menționează satul Storojineț pe Siret, se face precizarea „mai sus de Rubcea”. În 3 iulie 1707, Sofronia, jupâneasa lui Ion Cuirar, fata lui Strătulat Volcensci, care primise danie, de la… 10 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROPCEA.
ROMÂNEȘTI. 9 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROMÂNEȘTI. ROMÂNEȘTI. În 15 martie 1490, printre bisericile închinate Episcopiei Rădăuților se afla și „biserica de la Roman”, dar atestarea explicită a satului datează din 23 iulie 1568, când Bogdan Rareș dăruia Mitropoliei Sucevei satul Românești, cu împuternicirea ca „numai mitropolitul… 9 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROMÂNEȘTI.
ROHOZNA. 8 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROHOZNA. ROHOZNA. Satul lui Rohozna diac, din vecinătatea Cernăuților, menționat în 6 octombrie 1519 drept sat domnesc, dăruit de Ștefăniță Vodă Episcopiei de Rădăuți, nu rămâne mult în proprietatea călugărilor, din moment ce, în 14 decembrie 1602, Vasile, fiul Anușcăi, vindea… 8 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROHOZNA.
ROGOJEȘTI. 5 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROGOJEȘTI. ROGOJEȘTI. Atestat documentar încă din 18 aprilie 1397, când Ștefan Vodă îi „miluia” pe pan Coșcu și pe fratele lui, pan Toader, cu satul și moșia „Rugașiște”, hotarnica fiindu-i făcută în 7 iulie 1430. În 19 septembrie 1436, este menționat… 5 mart. • Povestea așezărilor bucovinene ROGOJEȘTI.
REVACĂUȚI. 3 mart. • Povestea așezărilor bucovinene REVACĂUȚI. REVACĂUȚI. Aflat între Piedecăuți și Berhomete pe Prut, pe malul stâng al Prutului, aproape de granița cu Polonia, Revacăuții sunt amintiți, drept satul Ravacăuți, în 1532, dar noi credem că ziua atestării documentare a satului este cea de 12 mai… 3 mart. • Povestea așezărilor bucovinene REVACĂUȚI.
REUSENI. 2 mart. • Povestea așezărilor bucovinene REUSENI. REUSENI. Menționat, după opinia lui Costăchescu (Documente, I, p. 174), în 12 mai 1425, drept „satul lui Revas” sau, mai exact, „acele sate care aparținuseră lui Zubrea și lui Ravas” (eu cred că e vorba, de fapt, nu de Reuseni,… 2 mart. • Povestea așezărilor bucovinene REUSENI.
RARANCEA. 1 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RARANCEA. RARANCEA. În 10 ianuarie 1757, Constantin Cehan Racoviță Vodă întărea mănăstirii Slatina moșia Rărence. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Rărința, moșia lui mănăstirii Slatina, „71 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Mihail, 1 diacon, Grigoraș, 1 dascăl,… 1 mart. • Povestea așezărilor bucovinene RARANCEA.
RĂDĂUȚI (IV). 27 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (IV). RĂDĂUȚI (IV). „Rădăuții se deapănă întâiu în felul Câmpulungului, cu un șir de căsuțe ce se ivește în marea vale înverzit. Trenul străbate aleia lungă, care pleacă de la halta Plopilor și poartă numele impunător de „Calea Domnilor”, Herrenhasse… Cu… 27 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (IV).
RĂDĂUȚI (III). 25 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (III). RĂDĂUȚI (III). Primul oraș din ținuturi românești care l-a sărbătorit pe Eminescu, în mod public, pe 15 decembrie 1889, în instituția gimnazială pe care și-o întemeiase cu eforturi obștești, beneficiază de mărturisiri duioase din partea pleiadei de cărturari pe care… 25 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (III).
RĂDĂUȚI (II). 24 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (II). RĂDĂUȚI (II). Recensământul lui Rumeanțev1, din 1772-1773, înregistrează la Rădăuți, sat cu salvogvardia preînălțatului Graf, fără alte precizări, „180 – toată suma caselor”, însemnând 24 scutelnici ai Episcopiei, 30 țigani, 7 popi, 4 călugărițe, 7 babe și 108 cu salvogvardie.… 24 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (II).
RĂDĂUȚI (I). 23 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (I). RĂDĂUȚI (I).„Ocolul lui Radomir”, menționat în uricul din 18 noiembrie 1393, reprezintă mai mult decât un sat, adică o formațiune prestatală (câmp, ocol), condusă de un „mai mare al pământului” (majores terae, în latină, vlad, în slavă), care formațiune își… 23 feb. • Povestea așezărilor bucovinene RĂDĂUȚI (I).
PUTNA (II) 20 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTNA (II) PUTNA (II). Nu după mult timp, încep casele bune ale unui sat amestecat, în care mulți Români se găsesc pe lângă câțiva Nemți – cu cât mai noi decât dânșii! La portițe răsar pe rând copii bălani și băiețași de-ai… 20 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTNA (II)
PUTNA (I) 18 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTNA (I) PUTNA (I). „Vă leato 6978 (1470) rădicatu-s-au multă mulțime de oaste tătărască și au intratu în țară, să prade, cărora prinzându-le de veste Ștefan vodă, le-au ieșitu înainte. Și la o dumbravă ce să chiamă la Lipinți, aproape de Nistru,… 18 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTNA (I)
PUTILA 17 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTILA PUTILA. Atestată documentar în 1501, „când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița,… 17 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PUTILA
PRELIPCE. 16 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PRELIPCE. PRELIPCE. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Prelipce”. În 30 august 1725, Mihai Racoviță Vodă întărește lui Gligoraș Păunel moșiile… 16 feb. • Povestea așezărilor bucovinene PRELIPCE.
POJORÂTA (II) 13 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POJORÂTA (II) POJORÂTA (II).În 12 mai 1793, vornicul Pojorâtei Nistor Rațu, „vornicul vechi” Andrieș Măgureanu și „giuratul” Ștefan Bedrule decid să încredințeze casa din Pojorâta a lui Vasile Țăranu, care fugise, fără să plătească „birul împărătesc”, unui fecior al lui Toader Floce,… 13 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POJORÂTA (II)
POJORÂTA 11 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POJORÂTA POJORÂTA (I). Unul dintre primele sate înființate de câmpulungeni, numită, după metoda de defrișare (prin pojar, deci prin „pojorâre”) Pojorâta, avea parte, în 7 august 1696, sub ocupație polonă, de o judecată în cel mai pur spirit al dreptului valah.… 11 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POJORÂTA
POIENI-SOLCA 10 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POIENI-SOLCA POIENI-SOLCA. Cătun al satului Botoșana (partea de apus a satului, în 1785), Poieni-Solca a fost cumpărat, odată cu Botoșana, de Ștefan Tomșa, cu „700 galbeni de aur, de la fete de boer, anume Nastasie, fata Micăi, nepoată Răcătoaei, și de… 10 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POIENI-SOLCA
POIANA MICULI – BUCHENHEIN 9 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POIANA MICULI – BUCHENHEIN POIANA MICULI – BUCHENHEIN. Satul german Poiana Miculi sau a Micului, din vecinătatea Mănăstirii Humorului, a fost înființat în 1838, cu emigranți germani din Boemia, o singură familie, David Fiber, venind din Bavaria. Primul colonist german din Poiana Micului a… 9 feb. • Povestea așezărilor bucovinene POIANA MICULI – BUCHENHEIN
