VICOVU DE SUS (I) 28 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VICOVU DE SUS (I) VICOVU DE SUS (I). Aflați într-o aparentă împăcare, cei doi fii ai lui Alexandru cel Bun, Ilie Vodă și Ștefan Vodă, își recompensează partizanii, în 23 mai 1436, Ilie întărind zeloșilor săi partizani, frații Stan, Ioachim, Andriaș, Simeon și Iurie… 28 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VICOVU DE SUS (I)
VICOVU DE JOS 27 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VICOVU DE JOS VICOVU DE JOS. Vicovu de Jos, grafiat „Jicovul”, a fost întărit, în 12 martie 1458, de către Ștefan cel Mare, Mitropoliei Sucevei. În 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare avea să ofere Mitropoliei Sucevei două sate pentru „Jicovul de Jos… 27 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VICOVU DE JOS
VATRA MOLDOVIȚEI (II) 26 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VATRA MOLDOVIȚEI (II) VATRA MOLDOVIȚEI (II). În 1775, Argel cu Rușii Moldoviței aveau 2 popi și 95 țărani, Frumosu avea 2 popi și 33 țărani, iar Liuzii Mănăstirii Moldovița numărau 35 țărani, aceștia fiind, practic, străbunii sătenilor de astăzi din Vatra Moldoviței. În… 26 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VATRA MOLDOVIȚEI (II)
VATRA MOLDOVIȚEI (I) 23 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VATRA MOLDOVIȚEI (I) VATRA MOLDOVIȚEI (I). Satul Vatra Moldoviței datează, de când datează mănăstirea, menționată documentar atunci când a fost înzestrată, pentru prima dată, în 31 octombrie 1402, cu două mori în Baia și cu patru sălașe de tătari, dar și odată cu… 23 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VATRA MOLDOVIȚEI (I)
VĂȘCĂUȚI PE SIRET 21 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE SIRET VĂȘCĂUȚI PE SIRET. Atestați documentar în 15 iunie 1431, când Alexandru cel Bun întărea satul „Vascăuți, amândouă cuturile, pe care i l-a dat Bogdan înaintea noastră”, lui Cupcici vornic. 1437, Vășcăuții pe Siret aparțineau parțial, în 5 august 1650, Aniței… 21 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE SIRET
VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II) 20 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II) VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Vascăuți, moșie a banului Nicolai ROZNOVAN, „125 – toată suma caselor”, însemnând 5 popi, Andrei, Coste, Ilie, Ion și Andrei, 11 văduve, Iliana, Odochia, Dosa, Odochia, Acsenia, Hafia, Odochia,… 20 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (II)
VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). 19 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I). Prima atestare documentară a Vășcăuților pe Ceremuș datează din 15 iunie 1431, când vornicul Cupcici cumpără satul „Vascovți” de la Nemircea Ciortorischi. În 13 decembrie 1433, când regele Vladislav al Poloniei și Ștefan Vodă, fiul lui… 19 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VĂȘCĂUȚI PE CEREMUȘ (I).
VASILEU 16 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VASILEU VASILEU. Satul de pe malul drept al Nistrului, între Culeuț și Doroșăuți, cu o biserică de vreo 35 metri înălțime, zidită pe deal prin anii 1230, biserică ruinată după anul 1700, a fost atestat documentar în 23 februarie 1448, când… 16 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VASILEU
VAMA (VI) 14 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (VI) VAMA (VI). Personaj emblematic pentru Bucovina, jurist de marcă, publicist (importante sunt lucrările monografice dedicate școlii și culturii române în Bucovina), animator cultural, Iorgu Toma este, probabil, cel mai important fiu pe care generațiile de vămeni l-au dăruit neamului. Regizor… 14 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (VI)
VAMA (V) 12 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (V) VAMA (V). Pe o altă listă, alcătuită de parohul Niculaiu Lomicovschi, apăreau următoarele nume de vămeni: Apostol Lucescul, Ion Ciosnariu, Niculaiu și Ioana Lucanu, Georgi și Ecaterina Androșca, Costan și Paraschiva Gavriloiu, Pinteleiu și Safta Tâmpescu, Petrea și Nastasia Iosep,… 12 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (V)
VAMA (IV) 7 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (IV) VAMA (IV). În 1886, școala din Vama era frecventată de 180 copii, dintre care doar 40 de altă naționalitate decât cea română, în 1885 numărul școlarilor fiind doar de 80 băieți. Meritul pentru sporirea dragostei de învățătură aparținea învățătorului Albie,… 7 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (IV)
VAMA (III). 6 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (III). VAMA (III). Rufeturile la Vama erau: popa Ștefan, popa Pintelii, popa Ion, popa Toadir, diaconul Crăciun, diaconul Nistor, diaconul Ștefan, Ștefan IGNĂTESCU panțir, săracele satului, Maria, Cârstina, Irina, Maria, Paraschiva, Irina fată, Sandală, Irina rusca, Măriuța, precum și scutelnicii mănăstirii… 6 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (III).
VAMA (II) 5 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (II) VAMA (II). Privilegiul lui Alexandru cel Bun, acordat negustorilor lioveni, a fost întărit de fiul său, Ștefan Voievod, în 18 martie 1434, același domnitor confirmând și dreptul de proprietate al Moldoviței pentru „Vama, mai jos de mănăstire, la gura Moldaviței,… 5 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (II)
VAMA (I). 2 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (I). VAMA (I). Deși localnicii ezită să accepte data de 6 octombrie 1408 ca fiind cea a primei atestări a satului lor, privilegiul lui Alexandru cel Bun, acordat, atunci, negustorilor lioveni, care, la întoarcerea din Ardeal, aveau de plătit vamă Mănăstirii… 2 iul. • Povestea așezărilor bucovinene VAMA (I).
VALEVA (II) 30 iun. • Povestea așezărilor bucovinene VALEVA (II) VALEVA (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Valeva, moșie răzășească, „63 – toată suma caselor”, însemnând 2 popi, Vasile și Petre, 1 dascăl, Vasile, 2 văduve, Vasâlina și Ana, 1 umblător, Fedor Vatrici, 1 jidov, Leizer sin Leibii… 30 iun. • Povestea așezărilor bucovinene VALEVA (II)
VALEVA (I) 29 iun. • Povestea așezărilor bucovinene VALEVA (I) VALEVA (I). În 6 iulie 1413, Alexandru cel Bun întărea soacrei sale, Anastasia, satul Coțmanul Mare, cu toate cătunele ce țin de el, „până sub satul Valeva, apoi spre Valeva, până la pădurea care se cheamă Dumbrava”, sate care, după… 29 iun. • Povestea așezărilor bucovinene VALEVA (I)
UDEȘTI (III) 28 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (III) UDEȘTI (III). În 1890, comuna Udești, incluzând doar satul Udești, avea 2.000 locuitori, primar fiind George Cortușan. Ilie Cosmiuc și George Muntean erau învățători, paroh era Vasile Popovici, iar cantor bisericesc – Leon Popovici. O colectă a darurilor de nuntă,… 28 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (III)
UDEȘTI (II). 26 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (II). UDEȘTI (II). Numărul mare al familiilor țărănești din Udești, în primii ani ai Bucovinei istorice, se explică prin o masivă colonizare cu emigranți transilvăneni, făcută de Mitropolia Sucevei, din Ardeal sosind și stabilindu-se la Udești plugari din Țigău, Emil Horilcariu,… 26 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (II).
UDEȘTI (I). 25 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (I). UDEȘTI (I). Menționat enigmatic, în 24 septembrie 1468, când Ștefan cel Mare întărea lui Șteful Cernătescul, printre alte sate cumpărate, și „seliștea unde a fost tătarul Petir și Poiana”[1], satul Udești are parte de o atestare mai explicită în 12… 25 iun. • Povestea așezărilor bucovinene UDEȘTI (I).
TORACENI 21 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TORACENI TORACENI. Numit și Chiselițeni, satul Toraceni de pe pârâul Putila a fost întemeiat, în 1780, cu câteva din cele 478 familii de huțani care s-au stabilit în zona Putilei. Biserica Sfântului Ioan Botezătorul din Toraceni a fost construită în 1877.… 21 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TORACENI
TOPORĂUȚI (II) 20 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOPORĂUȚI (II) TOPORĂUȚI (II). Până în 13 mai 1733, satul Toporăuți se mai populase cât de cât, iar Constantin Nicolai Vodă poruncea starețului din Cernăuți să nu-i supere pe oamenii străini din Toporăuți, „satul așezat cu rupta la vistierie… nici cu coasa,… 20 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOPORĂUȚI (II)
TOLVA (II). 16 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOLVA (II). TOLVA (II). Pentru că Vornicenii rămăseseră, încă de la 1742, când se afla sub stăpânirea mănăstirii slatina, o seliște pustie, austriecii au înființat, pe vatra vechii Tulova, în 1783, satul Ioseffalva, numit de români Tolva. Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773,… 16 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOLVA (II).
TOLVA 15 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOLVA TOLVA. Numele vechi al Vornicenilor, Tulova (mai recent, Tolva), în care personaje importante ale istoriei Moldovei, precum Drăgoi, vornic de Tulova, și Oană, vornic de Tulova, sugerează existența unei vechi cetăți, poate că doar din pământ și întărituri de lemn,… 15 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TOLVA
TODIREȘTI (II). 14 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TODIREȘTI (II). TODIREȘTI (II). Consignațiunile lui Enzemberg, din 27 ianuarie 1778, înregistrează, în Todirești, următoarele familii de emigranți ardeleni: Petru Ursu (Dicea, 1760), Constantin Luca (Blăjeni, 1753), Miron Fermă (Bârgău, 1762).Marin Bulcă (Blăjeni, 1760), Marcoli Bulcă (Ilva Mică, 1760), Iacob Cioban (Budac,… 14 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TODIREȘTI (II).
TODIREȘTI (I) 13 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TODIREȘTI (I) TODIREȘTI (I). Fără îndoială că istoria străveche și uitată dincolo de hotarele temporare ale atestării documentare a satului Todirești cuprinde și un moș-strămoș Toader sau Toder, poate și ctitor de biserică, pe care să o fi închinat, spre ascultare, mănăstirii… 13 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TODIREȘTI (I)
TIȘĂUȚI (II) 11 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TIȘĂUȚI (II) TIȘĂUȚI (II). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează la Teșăuți, în Ocolul Mijlocului, fără alte precizări, „44 – toată suma caselor”, însemnând 10 slugi ale stolnicului Ianachi CANTA, 2 popi, 2 țigani, 7 femei sărace și 23 birnici. În 1774.… 11 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TIȘĂUȚI (II)
TIȘĂUȚI (I) 6 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TIȘĂUȚI (I) TIȘĂUȚI (I). În 10 aprilie 1430, Alexandru cel Bun întărea lui Vlad Aldiș, printre alte sate, „și ocolul Tisăcești, unde au fost Toader Negruț, Tisăceștii fiind, conform DRH (vol. I., p. 145), Tișăuții. În 14 august 1432, Iliaș Vodă dăruia… 6 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TIȘĂUȚI (I)
TEREBLECEA (III). 4 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (III). TEREBLECEA (III). Biserica ortodoxă a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Tereblecea, a fost construită, pe locul vechii bisericuțe a mănăstirii Putna, aflată sub patronaj imperial, între anii 1883-1886. În 1843, bisericuța veche avea 1.421 enoriași, paroh fiind Filip Ieremievici.… 4 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (III).
TEREBLECEA (II). 2 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (II). TEREBLECEA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Tereblecea-ungureni, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „31 – toată suma caselor”, însemnând 1 femeie săracă și 30 birnici, iar în Tereblecea-moldoveni, „5 toată suma caselor”, însemnând tot atâția birnici. În… 2 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (II).
TEREBLECEA (I) 1 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (I) TEREBLECEA (I). În 11 martie 1446 „Telibecinții pe Siret”, era dăruit, de Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, mănăstirii Neamțului, sătenii fiind scutiți de dan, posad, iliș, podvod, deseatină de albine și de porci, lucrul la cetate, mori și… 1 iun. • Povestea așezărilor bucovinene TEREBLECEA (I)
TĂUTENI sau TOUTRI 30 mai • Povestea așezărilor bucovinene TĂUTENI sau TOUTRI TĂUTENI sau TOUTRI. Proprietate a lui Vasco Dumitrahovici, satul Toutre este împărțit între strănepoții lui în anul 1551. Aflat pe malul drept al Nistrului, dincoace de Doroșăuți, megieș cu Cincău, Zastavna și Iurcăuți, satul Tăuteni este menționat drept Tăutri, în… 30 mai • Povestea așezărilor bucovinene TĂUTENI sau TOUTRI
TĂRĂȘENI 28 mai • Povestea așezărilor bucovinene TĂRĂȘENI TĂRĂȘENI. Menționat în 1680, apoi în 1683, când Ștefan Petriceicu Vodă dăruia mănăstirii Sf. Onufrei „satul Tărășeni, cu eleșteu și o moară”, satul de pe malul drept al obârșiei pârâului Cotoveților a fost colonizat, în 1780, cu 150 familii de… 28 mai • Povestea așezărilor bucovinene TĂRĂȘENI
ȘUBRANEȚ. 26 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘUBRANEȚ. ȘUBRANEȚ. Menționat în 18 octombrie 1435 drept „satul Sobraneț, în ținutul Țeținei”, seliște pustie la 1640, satul Șubraneț, de lângă Sadagura, avea, în 1775, când era grafiar Sobraneț sau Szubranek, 3 mazili, 3 popi, 81 țărani și 1 umblător. În… 26 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘUBRANEȚ.
ȘIȘCĂUȚI. 25 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘIȘCĂUȚI. ȘIȘCĂUȚI. Atestat documentar în 20 decembrie 1432, când printre cele 52 de sate întărite de Ilie Vodă lui Mihail de Dorohoi, apoi soțului nepoatei sale, fata lui Iurie, Sin de Hotin, în 8 iunie 1456, drept „Șișcăuți, unde este Horodici”,… 25 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘIȘCĂUȚI.
ȘIPENIȚ 24 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘIPENIȚ ȘIPENIȚ. Menționat în 1433, în 1434 și în 1453 drept „Șepinți”, apoi, în 1661, drept „Șipenița”, satul Șipeniț aparținuse cneazului lituanian „Alexandru, astfel numit Vitovt”, fiul marelui duce al Lituaniei, Kiejstut. Vitovt, duce al Lituaniei din 1932, până în 1430,… 24 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘIPENIȚ
ȘERBĂUȚI 23 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘERBĂUȚI Satul Șerbăuți, atestat, alături de Hânțești (de la „hanță”, care înseamnă cal mic, mârțoagă), în 15 iunie 1431, când Cupcici face niște schimburi de sate cu Catamare, în fața Divanului lui Alexandru cel Bun. În 17 martie 1492, Ștefan cel… 23 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘERBĂUȚI
ȘERĂUȚI 21 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘERĂUȚI Întărit, în 8 iulie 1453 lui Mihail logofăt, cel care avea să negocieze primul tribut cu turcii, „satul Șirouți… mai sus pe Budilci”, care-l cumpărase de la Șendrică, a fost vândut, în 11 februarie 1478, de nepoții lui Dan Poiană,… 21 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘERĂUȚI
ȘCHEIA (II). 19 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘCHEIA (II). ȘCHEIA (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Șcheia, în Ocolul Mijlocului, fără alte precizări, „25 – toată suma caselor”, însemnând 4 slugi ale logofătului BALȘ, o femeie săracă și 20 birnici. În 1774, satul Șcheia avea 28 de… 19 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘCHEIA (II).
ȘCHEIA (I) 18 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘCHEIA (I) Legenda spune că, în vremuri imemoriale, când pe locurile Sucevei de astăzi exista un lac, stăpânit de Zâna Lacului, cea mistuitor de iubitoare, în pădurile din apropiere trăiau doi sihaștri, unul în scorbura unui fag uriaș, aflat pe locul pe… 18 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘCHEIA (I)
ȘARU DORNEI 17 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘARU DORNEI Satul înființat, cu câmpulungeni, dar și cu coloniști ardeleni și cu evrei, după 1848, este îndreptățit, precum și celelalte din zonă, să-și revendice istoria îndelungată și complexă a obștii câmpulungene. În noiembrie 1886, Nastasia Ursu din Șaru Dornei a fost… 17 mai • Povestea așezărilor bucovinene ȘARU DORNEI
SUCEVIȚA (III) 14 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (III) SUCEVIȚA (III). În anul 1900, s-a înființat, la Sucevița, o bancă raiffeisiană, cu 52 membri, sub direcțiunea învățătorului Ioan Fedorciuc (Fedorovici, în alte publicații) și sub președinția lui Alexandru Voevidca, cu o conducere formată din antistele (primarul) Ioan Vatamaniuc, Simion… 14 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (III)
SUCEVIȚA (II) 12 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (II) SUCEVIȚA (II). În 1810, sosește la Sucevița, însoțindu-l pe arhiducele Rainer, pictorul silezian Franz Iaschke, cel care avea să realizeze nouă acuarele cu peisaje bucovinene, acordându-i și Suceviței locul care i se cuvenea în tezaurul de simboluri românești ale Bucovinei.… 12 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (II)
SUCEVIȚA (I) 11 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (I) SUCEVIȚA (I). La un an după începerea lucrărilor de construcție ale mănăstirii Sucevița (1582-1584), unul dintre cei doi frați ctitori, Ieremia Movilă (celălalt a fost Gheorghe, Mitropolitul Moldovei), a înzestrat noua ctitorie cu o moșie a domeniului domnesc, satul Sucevița,… 11 mai • Povestea așezărilor bucovinene SUCEVIȚA (I)
STUPCA (II) 10 mai • Povestea așezărilor bucovinene STUPCA (II) STUPCA (II). În 24 decembrie 1782, moșia Stupcăi aparținea Mariei Balș, care, conform declarației fiului ei, Toma Balș, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, o moștenea de la tatăl ei, Toderașco Cantacuzino. Din 20 septembrie 1803,… 10 mai • Povestea așezărilor bucovinene STUPCA (II)
STUPCA (I) 7 mai • Povestea așezărilor bucovinene STUPCA (I) STUPCA (I). Satul Stupca, menționat încă din vremea lui Petru Rareș, a fost dăruit mănăstirii Solca, de către ctitorul acesteia, Ștefan Tomșa val II-lea, în 1615, întăritura domnească a lui Radu Mihnea Vodă, din 15 aprilie 1618, menționând satele Stupca… 7 mai • Povestea așezărilor bucovinene STUPCA (I)
STULPICANI (II) 5 mai • Povestea așezărilor bucovinene STULPICANI (II) STULPICANI (II). Din 1879, funcționa la Stulpicani o școală cu 4 clase[1]. În 19 februarie 1875, s-a născut, la Stulpicani, viitorul publicist și scriitor bucovinean Nectarie Cotlarciuc. În 1886, temuta bandă a lui Simion Big din Negrileasa, în care, alături… 5 mai • Povestea așezărilor bucovinene STULPICANI (II)
STULPICANI (I) 4 mai • Povestea așezărilor bucovinene STULPICANI (I) STULPICANI (I). Legenda spune că, pe Suha Mare, lângă Toplița Rece, s-ar fi aflat, cândva, prisăcile domnești și că de la „știlbicanii” lui Ștefan cel Mare, care se ocupau cu știubeiele cu miere ar veni numele satului Stulpicani. Legenda poate… 4 mai • Povestea așezărilor bucovinene STULPICANI (I)
STROIEȘTI (II) 3 mai • Povestea așezărilor bucovinene STROIEȘTI (II) STROIEȘTI (II). Biserica Nașterii Maicii Domnului din Stroiești a fost construită în 1862 de George de Popovici, pe locul unei vechi bisericuțe, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, și renovată în 1903, iar biserica Sfântului Dimitrie din Zaharești a fost ctitorită,… 3 mai • Povestea așezărilor bucovinene STROIEȘTI (II)
