CERNĂUȚI (III) 31 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (III) CERNĂUȚI (III). Un tabel al proprietarilor de case din Cernăuți, întocmit, în 1787 de Pitzelli și reprodus, în finalul monografiei sale, de Alexandru Bocănețu, este pe deplin ilustrator asupra identițății proprietarilor anteriori, dar și ai celor din anul respectiv. Printre… 31 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (III)
CERNĂUȚI (II). 30 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (II). CERNĂUȚI (II). În ciuda aparențelor, târgul Cernăuților nu însemna o localitate urbană înfloritoare, ci una cât se poate de rurală, cu doar câteva case și dugheni permanente, dar cu târguri de animale și de materiale organizate „în toată Lunia, Mercuria… 30 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (II).
Șefii din județ, pe ruinele Solcăi 30 mart. • Editorial Șefii din județ, pe ruinele Solcăi Mă revoltă inutilitatea instituțiilor statului și a tuturor celor ce s-au perindat, în ultimii zeci de ani, pe la conducerile acestora, într-un caz de distrugere planificată a patrimoniului edilitar bucovinean, prin aplicarea reformei sănătății în… 30 mart. • Editorial Șefii din județ, pe ruinele Solcăi
CERNĂUȚI (I) 29 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (I) CERNĂUȚI (I). Privilegiul comercial din 6 octombrie 1408, acordat de Alexandru cel Bun, sub formă de tratat „încheiat cu sfetnicii și cu orășenii din târgul Liov și cu tot poporul lor”, prin care voievodul a „făcut așezăminte despre vămi, în… 29 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (I)
CERNAUCA (II) CERNAUCA 28 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNAUCA (II) 28 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNAUCA (II)
Alexandru Ovidiu Vintilă: „Viața preschimbată” Alexandru Ovidiu Vintilă: „Viața preschimbată” 26 mart. • Pagina de carte Alexandru Ovidiu Vintilă: „Viața preschimbată” 26 mart. • Pagina de carte Alexandru Ovidiu Vintilă: „Viața preschimbată”
CERNAUCA (I) 25 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNAUCA (I) CERNAUCA (I). Un cneaz maramureșean, menționat în documentele cancelariei ungare încă de la 1330, este moș-strămoșul acestui sat, chiar dacă uricul domnesc se obține târziu, în 5 aprilie 1412, prin care un urmaș al acelui Cernauca, Giurca Dragotescul, primea confirmarea… 25 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CERNAUCA (I)
CEARTORIA 24 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CEARTORIA CEARTORIA. Ctitorită, împreună cu Dubăvățul și Oșilibul, din vremea lui Ștefan cel Mare, Andreico Ciortorâischi, satul numit, în 2 noiembrie 1464, Ciortorâia, după numele întemeitorului, a fost întărit, „a treia parte de hotar… care se alăturează cu hotarul Vășcăuților”, pe… 24 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CEARTORIA
CEAHOR 23 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CEAHOR CEAHOR. Satul de pe malul stâng al Dereluiului, în hotarul Cosminului și al Molodiei (vechiul Cosmin), împreună cu care două sate, de altfel, alcătuia un singur sat, a fost, de-a lungul veacurilor, încă o proprietate a Mănăstirii Putna, începând cu… 23 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CEAHOR
Cine e „coadă de topor”: Solovăstru sau Nichiforel? 23 mart. • Editorial Cine e „coadă de topor”: Solovăstru sau Nichiforel? Nici unul dintre ei, în ciuda faptului că Valerian Solovăstru, înainte de a fi uns șeful Regiei Naționale a Pădurilor, a fost șeful Ocolului Pojorâta al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împroprietărită ilegal de Guvernul Năstase… 23 mart. • Editorial Cine e „coadă de topor”: Solovăstru sau Nichiforel?
CÂRLIBABA (II) 22 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂRLIBABA (II) CÂRLIBABA (II). Școlile din Cârlibaba și din Ludwigsdorf, cu câte 2 clase, și-au început activitatea în toamna anului 1874[1]. Drumul dintre Iacobeni și Cârlibaba se construiește începând cu anul 1847, sub dirigenția de șantier a constructorului Maftei Tonigar, din Fundu… 22 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂRLIBABA (II)
CÂRLIBABA (I) 21 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂRLIBABA (I) CÂRLIBABA (I). Numită, în toate relatările călătorilor străini, care veneau, dinspre Transilvania, spre Moldova, sau pe itinerariul invers Cârlibaba, cu sensul de Gârla Babei (etimologiile nemțești mi se par forțate), pe care îl stabilește Ion Budai-Deleanu, în epopeea neterminată „Trei… 21 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂRLIBABA (I)
„Balada Bucovinei 20 / Creșteți, flori și mugurași” Balada Bucovinei 19 mart. • Pagina de carte „Balada Bucovinei 20 / Creșteți, flori și mugurași” 19 mart. • Pagina de carte „Balada Bucovinei 20 / Creșteți, flori și mugurași”
CARAPCIU PE SIRET (II) 18 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE SIRET (II) CARAPCIU PE SIRET (II). O colectă de produse agricole pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, făcută, în 1897, la Carapciu pe Siret și la Prisecăreni, de „zelosul preot Maximilian Mitric”, de cantorul Clementie Scrpcariu și de gospodarul Nicolaiu Cîrciul,… 18 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE SIRET (II)
CARAPCIU PE SIRET (I) 17 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE SIRET (I) CARAPCIU PE SIRET (I). Aflat pe malul stâng al Siretului, în megieșia satelor Hliboca, Prisăcăreni, Cupca și Iordănești, satul de răzeși Carapciu beneficiază de o primă atestare documentară, în 17 martie 1573, când presupusul strămoș al lui I. G. Sbiera,… 17 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE SIRET (I)
Răzbunarea lui Severin 16 mart. • Editorial Răzbunarea lui Severin Suceava este gata să-l transforme într-un anonim, cu copleșirile ei de bălării sălbatice, primitive, care deja o sufocă, îngropând-o în colburi și în tot felul de alte înnoroiri, dar lui Severin nu-i pasă, ba nici măcar că observă. El a… 16 mart. • Editorial Răzbunarea lui Severin
CARAPCIU PE CEREMUȘ (III) 15 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (III) CARAPCIU PE CEREMUȘ (III).Mazilii Ilie Mihaliuc și Vasăle Cârste trebuiau să asigure, împreună cu autoritățile din Carapciu, 5 pușcași și 25 de călăreți, conform unor instrucțiuni din 13 iulie 1797. Vornic al satului era Ștefan Mironcu, vataman era rigoraș Culuș,… 15 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (III)
CARAPCIU PE CEREMUȘ (II) 14 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (II) CARAPCIU PE CEREMUȘ (II).În 25 martie 1782, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, proprietarii celor trei părți răzeșești ale moșiilor și ale satului Carapciu pe Ceremuș își declară proprietățile. Partea de sus a satului, odinioară a… 14 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (II)
Mihai Sultana Vicol: „Risc pe cont propriu” Risc pe cont propriu 12 mart. • Pagina de carte Mihai Sultana Vicol: „Risc pe cont propriu” 12 mart. • Pagina de carte Mihai Sultana Vicol: „Risc pe cont propriu”
CARAPCIU PE CEREMUȘ (I) 11 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (I) CARAPCIU PE CEREMUȘ (I). În 13 decembrie 1433, când a fost convenit, pentru prima dată, hotarul dintre Polonia și Moldova, negociatorul moldovean, Tăutul logofăt, din Vijnița, a primit de la Regele Vladislav al Poloniei satele, până atunci polone, Câmpul Lung… 11 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CARAPCIU PE CEREMUȘ (I)
CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II) 10 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II) CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II). În 1843, parohia ortodoxă din Capu Codrului și Păltinoasa, cu biserică zidită la Capu Codrului, în 1721, de Pulcheria Cantacuzino și de famia acesteia, avea 1.186 enoriași, preot administrator… 10 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II)
Oanea și Dulgheru îl suspectează pe Flutur 9 mart. • Editorial Oanea și Dulgheru îl suspectează pe Flutur Chestia asta o știu chiar de la Gheorghe Flutur. Îl întrebasem, luni, 7 martie, la ora 11 și 13 minute fix, în Sala „Bucovina” a Consiliului Județean Suceava, de față cu mulți oameni, ba chiar… 9 mart. • Editorial Oanea și Dulgheru îl suspectează pe Flutur
CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I) 8 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I) CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I). Al doilea sat București din istoria României, după Zvoriștea, numită, în uricele lui Roman Vodă, din 30 mai 1392, Bucurăuți, a fost atestat abia în 21 decembrie 1514, când… 8 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (I)
George Petrone: „Recviem pentru capra vecinului” George Petrone: „Recviem pentru capra vecinului” 7 mart. • Pagina de carte George Petrone: „Recviem pentru capra vecinului” 7 mart. • Pagina de carte George Petrone: „Recviem pentru capra vecinului”
CÂMPULUNGUL RUSESC (II) 7 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNGUL RUSESC (II) CÂMPULUNGUL RUSESC (II). În 10 august 1747, Ștefan Tăutul vinde nepotului său, Andrieș Potlog, un vecin, anume Anton Lalușca. Un alt vecin, Gligori Biuaci, este tranzacționat între cei doi, pentru 25 lei, în 10 martie 1752. În 20 mai 1762,… 7 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNGUL RUSESC (II)
CÂMPULUNGUL RUSESC (I) 4 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNGUL RUSESC (I) CÂMPULUNGUL RUSESC (I). În 13 decembrie 1433, când a fost convenit, pentru prima dată, hotarul dintre Polonia și Moldova, negociatorul moldovean, Tăutul logofăt, din Vijnița, Tăutul a primit de la Regele Vladislav al Poloniei satele, până atunci polone, Câmpul Lung… 4 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNGUL RUSESC (I)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX) 3 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX). În 1890, din 5.534 locuitori ai Câmpulungului, 799 erau evrei.Under the liberal Austrian regime trade and commerce developed.În 1890, Câmpulungul avea 6.402 locuitori, trei preoți (Tit cavaler de Onciul, Nicolai Prodaniuc și Teodor Doboș), doi cantori bisericești… 3 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX)
Paranghelie bisericos-culturnică a subalternilor lui Nicu Barbă 2 mart. • Editorial Paranghelie bisericos-culturnică a subalternilor lui Nicu Barbă Alaltăieri, încă burdușit cu amintiri recente despre Maestrul Ion Irimescu, am urcat, la orele 12 trecute fix, scările impunătoare ale Muzeului Bucovinei și, luat pe neașteptate, am cam băgat-o pe mânecă: un preot tânăr tocmai… 2 mart. • Editorial Paranghelie bisericos-culturnică a subalternilor lui Nicu Barbă
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII) 1 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII).La Câmpulung funcționa, din 1876, o școală cu 6 clase, iar în Capu Satului, din 1883, o altă școală cu 6 clase. În 1848, vornicul Câmpulungului, Andrii Burduhos, însoțit de trei câmpulungeni, s-a întâlnit cu Vasile Alecsandri, la… 1 mart. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII) 28 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII). În vremea austriecilor, când dreptul valah este, încet, încet, abandonat, Ioniță sin Petre Chirili este tras în judecată, în 21 aprilie 1785, de Gheorghe Piticari pentru daune, după ce, deși fusese tocmit să meargă la țară ca… 28 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VII)
Tiberiu Cosovan: „Efigii în filigran – Profiluri autohtone” Tiberiu Cosovan: „Efigii în filigran - Profiluri autohtone” 26 feb. • Cultură Tiberiu Cosovan: „Efigii în filigran – Profiluri autohtone” 26 feb. • Cultură Tiberiu Cosovan: „Efigii în filigran – Profiluri autohtone”
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI) 25 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI). Rufeturile: popa Petrea Hasnăș, popa Ștefan Mândrilă, popa Ion Budăi, popa Petrea Budăi, diaconul Nicolai Ulian, Ștefan sin Georgiță, dascăl la Biserica Domnească, Vasile sin popei Șandru, dascăl la Biserica „Nașterea lui Hristos”, Ion Lacatăș, dascăl la… 25 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VI)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V) 24 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V). Recensământul lui Rumeanțev, din 1772-1773, înregistrează în vatra târgului Câmpulung Moldovenesc, „396 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 dascăli la 4 biserici, 6 panțiri, 3 scutelnici vornicești, 4 argați la 4 popi, 12 femei sărace… 24 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (V)
Flutur, Nechifor și Băișanu, „mămăligile din undițele” sărăciei 23 feb. • Editorial Flutur, Nechifor și Băișanu, „mămăligile din undițele” sărăciei Un atac violent, dar neinspirat, construit pe o logică deductivă („Victor Ponta este mămăliga din undița lui Adrian Năstase”), s-a răsfrânt, așa cum era de așteptat, etichetard și asupra autorului… 23 feb. • Editorial Flutur, Nechifor și Băișanu, „mămăligile din undițele” sărăciei
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV) 22 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV). Fenomenul seliștei muntenești la deal și câmpie a contribuit decisiv la conservarea unui folclor bucovinean unitar, inclusiv în configurația costumului și a elementelor simbolice de pe cusături. Diferențele aveau să apară doar în piesele de vestimentație care… 22 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IV)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III) 21 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III). Ținutul străjeresc al Câmpulungului, numit de Dimitrie Cantemir „republică” (o republică fusese proclamată de câmpulungeni, pe vremea lui Ieremia Movilă), reprezintă, aidoma altor zone asemănătoare din Balcani și din Carpați, o insulă de civilizație străveche, în care… 21 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (III)
Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA: „BOA(la) la români” Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA: „BOA(la) la români” 19 feb. • Cultură Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA: „BOA(la) la români” 19 feb. • Cultură Ovidiu Ambrozie Bortă-BOA: „BOA(la) la români”
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II) 18 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II). În munții câmpulungenilor, adică de la Stulpicani, la Vama, iar de acolo la Măgura, din coasta satului Breaza, întreaga vale a Bistriței și până în hotarul cu Ardealul, vornicul celor 15 sate înfrățite și 12 „oameni buni,… 18 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (II)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I) 17 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I) CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I). O dată care trebuie considerată drept cea a atestării tuturor celor „15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor proprii” ale „republicii Câmpulungului”, este cea a stabilirii hotarului între Vama Moldoviței și Câmpulung Moldovenesc, respectiv 14 aprilie… 17 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CÂMPULUNG MOLDOVENESC (I)
Mafia de la frontieră 16 feb. • Editorial Mafia de la frontieră Sub acest titlu scriam, în primăvara anului 1996, după doar o zi de documentare la Siret, câteva episoade despre ticăloșiile care se petreceau, se mai petrec și se vor petrece de-a pururi în statul în stat al mafiei de la… 16 feb. • Editorial Mafia de la frontieră
Camenca 15 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Camenca Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 15 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Camenca
Camena 14 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Camena Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 14 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Camena
Sorin Cotlarciuc: „Fața nevăzută a lumii” Sorin Cotlarciuc: „Fața nevăzută a lumii” 12 feb. • Pagina de carte Sorin Cotlarciuc: „Fața nevăzută a lumii” 12 feb. • Pagina de carte Sorin Cotlarciuc: „Fața nevăzută a lumii”
Călinești pe Ceremuș 11 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Călinești pe Ceremuș Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu… 11 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Călinești pe Ceremuș
Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II) 10 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II) Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un… 10 feb. • Povestea așezărilor bucovinene Călineștii lui Cuparenco și ai lui Ienaki (II)
Ce ne-ai făcut, Adolf Hitler! 9 feb. • Editorial Ce ne-ai făcut, Adolf Hitler! Oricât ne-am strădui noi, nici Europa, nici comisarii ei, mult mai duri decât foștii comisari sovietici, nu vor să descifreze în noi mândra stirpe daco-romană, care râvnește după europenism precum maidanezul după o mângâiere omenească. Dimpotrivă, Europa tot pune biciul… 9 feb. • Editorial Ce ne-ai făcut, Adolf Hitler!
CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I) 8 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I) CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I). În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 28-a biserică, la Călinești, cu popă”. În 3 octombrie… 8 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (I)
CALICEANCA 7 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CALICEANCA CALICEANCA. „Caliceanca e spre nord-est de Cernăuți. O parte se întinde pe vale și pe o coastă lungă, alături cu Prutul, iar altă parte ajunge spre Horecea, între două coaste. Caliceanca, din Cernăuți, mai că nu se vede defel. Aici… 7 feb. • Povestea așezărilor bucovinene CALICEANCA