CUCIURUL MARE (I). 2 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MARE (I). Satul vatamanului Gherman, de pe malul stâng al Dereluiului, învecinat cu Storojineț, Chicera, Voloca, Corovia și Camenca, a beneficiat de prima atestare documentară în 25 decembrie 1422, când satul Cuciur a fost întărit boierului Boguș, fiul lui Nesteac, apoi în… 2 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MARE (I).
CRIȘCEATEC 1 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CRIȘCEATEC Aflat pe malul drept al Nistrului, mai jos de Zviniace, satul Crișceatec este ales de negustorul Teodor Preda și de răzeșii din Răpujineț, alt sat din megieșie, pentru a adăpoti și sluji un schit, construit în 1765 și închinat Sfântului… 1 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CRIȘCEATEC
CRASNA (III) 31 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (III) În 1885, Ion Bumbac, aflat în călătorie, de la Ciudei, la Vicove, își exprima încântarea în fața dumnezeiescului peisaj de pe valea Sirețelului: „Ce să mai vorbesc despre vesela regiune a comunei Crasna sau despre partea șoselei ce suie, prin… 31 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (III)
CRASNA (II) 30 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (II) Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Crasna, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „35 – toată suma caselor”, însemnând 2 mazili, 1 nevolnic, 7 femei sărace, 2 popi, 3 țigani și 20 birnici. În 1775, Crasna Putnei era seliște… 30 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (II)
CRASNA (I) 27 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (I) Printre satele din nordul Moldovei, pentru care obținea întăritură Stan Cupcici, stăpânul de la „Jicove”, în 15 iunie 1431, se număra și jumătatea de sat și de moșie de pe malul stâng al Sirețelului, înspre amonte, cumpărată de la Șandru… 27 mai • Povestea așezărilor bucovinene CRASNA (I)
COȚMANI (II) 26 mai • Povestea așezărilor bucovinene COȚMANI (II) În cătunul Suhaverca, existau 45 de case, locuite de 1 popă, Miron, 2 diaconi, Toader și Andrei, 2 slugi ale Episcopiei Rădăuților, Neculai ROSCHIP și Dănilă, 4 văduve, Irina, Maria Ursuliasa, Palaghia și Maria morărița, 11 case erau nelocuite, iar… 26 mai • Povestea așezărilor bucovinene COȚMANI (II)
COȚMANI (I) 24 mai • Povestea așezărilor bucovinene COȚMANI (I) Atestat încă din 6 iulie 1413, când Alexandru cel Bun întărește soacrei sale, Anastasia, „Coțmanul Mare, cu toate cătunele ce țin de el, anume Suhoverhul, Hliveștii, apoi Valeva, până în pădurea care se cheamă Dumbrava”, avea să revină, după moartea… 24 mai • Povestea așezărilor bucovinene COȚMANI (I)
Academia Liberă „Păstorel” Iași: „Stirpea lui Păstorel…” Academia Liberă „Păstorel” Iași: „Stirpea lui Păstorel…” 21 mai • Pagina de carte Academia Liberă „Păstorel” Iași: „Stirpea lui Păstorel…” 21 mai • Pagina de carte Academia Liberă „Păstorel” Iași: „Stirpea lui Păstorel…”
COSTEȘTI (II) 20 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTEȘTI (II) Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Costești, moșie răzeșească, „60 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Maftei, 2 dascăli, Dănilă și Mihălache, 3 ruptași, Vasilie Coman, Pătraș Dratfa și Arsenii Gavrilescul, 1 umblător, Vasilii Săndulescul, 2 jidovi, Nosin… 20 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTEȘTI (II)
COSTEȘTI (I) 19 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTEȘTI (I) Jumătate din satul Costești a fost dăruit de Constantin Movilă Vodă, în 7 ianuarie 1608, mănăstirii Pobrata, cealaltă jumătate fiind întărită, în 15 ianuarie 1617, copiilor lui Dumitru și ai Antimiei Lența, Marca, Anghelina, Magda și Miron. Din acești urmași… 19 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTEȘTI (I)
COSTÂNA (II) 17 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTÂNA (II) În 14 septembrie 1880, s-a născut, tot în Costâna, poetul Vasile Huțan, și el extrem de prolific, ba chiar ceva-ceva mai talentat decât frații Bumbac. În anul 1888, antistele comunal al Costânei, George Goian, preotul I. Mandacevschi și bătrânii satului… 17 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTÂNA (II)
COSTÂNA (I) 16 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTÂNA (I) Sat străvechi ca și Bălăceana și, ca și Bălăceana, populat, cândva cu câte o breaslă de meșteșugari sași (dovadă toponimele Săsciori, din Bălăceana, și Sașii, din Costâna), Costâna beneficiază de atestare documentară tot în 15 martie 1490, când printre bisericile… 16 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSTÂNA (I)
Luminița Tucă: „Ion Dolănescu / o viață de cântec” Luminița Tucă: „Ion Dolănescu / o viață de cântec” 14 mai • Pagina de carte Luminița Tucă: „Ion Dolănescu / o viață de cântec” 14 mai • Pagina de carte Luminița Tucă: „Ion Dolănescu / o viață de cântec”
COSMINUL 13 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSMINUL Satul care dă numele codrului legendar, pe care polonii aveau să-l numească „înspăimântătoarea Bucovină”, Cosminul, „care acum se numește Molodia”, cum declara egumenul Putnei, în 1782, a fost dăruit mănăstirii Putna, drept seliște pustie, în 3 aprilie 1488. Bătălia de… 13 mai • Povestea așezărilor bucovinene COSMINUL
COROVIA 12 mai • Povestea așezărilor bucovinene COROVIA Un laz „numit Onica”, aflat la confluența pâraielor Pietrosul și Corovia este menționat în hotarnica Mihalcei din 4 octombrie 1732, ca moșie a mănăstirii Puna. Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Corovia „34 – toată suma caselor”, însemnând 9… 12 mai • Povestea așezărilor bucovinene COROVIA
CORLATA 11 mai • Povestea așezărilor bucovinene CORLATA Una dintre „ocinile lui Corlat” de pe valea Moldovei, singura care-i mai păstrează numele, Corlata, împărtășește, din 13 septembrie 1473, soarta Berchișeștilor, cu care se și contopește, mai ales după anul 1577, când ambele ajung sub stăpânirea călugărilor de la… 11 mai • Povestea așezărilor bucovinene CORLATA
Dacă procurorii nu cunosc etimologia șpăgii!… 11 mai • Editorial Dacă procurorii nu cunosc etimologia șpăgii!… Găștile de bișnițari politici din opoziția suceveană au anunțat, deja, că ne vor supune atenției, prin sondaje, numele de candidați, pentru a selecta noi personajele preferate. Se vede treaba că Nechifor și Băișanu ne iau… 11 mai • Editorial Dacă procurorii nu cunosc etimologia șpăgii!…
COMĂREȘTI (II) 9 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂREȘTI (II) În 1 noiembrie 1797, Tănase Răpta de Comărești avea să lase copiilor lui, Anița, Ion, Ileana, Iftimia și Mihalachi (partea fetei moarte, Cârstina, îi revenea băiatului ei, Ion), moșiora lui din Comărești și din Vilauce. Toader Lastiuca va lăsa moșioara,… 9 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂREȘTI (II)
Constantin Severin: „Improvizații pe cifraj armonic” Constantin Severin: „Improvizații pe cifraj armonic” 7 mai • Pagina de carte Constantin Severin: „Improvizații pe cifraj armonic” 7 mai • Pagina de carte Constantin Severin: „Improvizații pe cifraj armonic”
COMĂREȘTI (I) 6 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂREȘTI (I) Satul este atestat documentar din 3 august 1610, zi în care Ionașco, Todosca și Toader, copiii lui Pătrașco, strănepoții lui Vasile Machidon cel Bătrân, vând a patra parte de sat Comărești, pentru 120 taleri de argint, lui Zaharia, fiul popei… 6 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂREȘTI (I)
COMĂNEȘTI 5 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂNEȘTI Atestat documentar în 3 august 1601, când, cu întăritura lui Ieremia Movilă, Vâscan Dobrenchi primește uric pentru o parte din satul Comănești, „care este pe Soloneț, în ținutul Sucevei, cu loc de iaz și de moară la pârâul Solonețul Mic… 5 mai • Povestea așezărilor bucovinene COMĂNEȘTI
Suceava e Flutur, Lungu, Nechifor, Băișanu 4 mai • Editorial Suceava e Flutur, Lungu, Nechifor, Băișanu Suceava e un oraș sigur și prosper, vegheat, zi și noapte, la fiecare colț de stradă, străduță sau alee, de haite bucovinene de dulăi mioritici urbani (dacă le-a fost răpus baciul și nu le-a rămas… 4 mai • Editorial Suceava e Flutur, Lungu, Nechifor, Băișanu
CLIVODIN 3 mai • Povestea așezărilor bucovinene CLIVODIN Cătun în Coțmanul Mare, în 26 august 1503, Clivodinul este dăruit, de Ștefan cel Mare, Episcopiei Rădăuților, împreună cu Coțmanul și cu „cătunele sale, Gavrilăuți, Hliviscea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva”. Sub stăpânirea ecleziastică, dar cu obligații… 3 mai • Povestea așezărilor bucovinene CLIVODIN
CLIT 2 mai • Povestea așezărilor bucovinene CLIT În 30 august 1633, Dumitru Tureatcă dăruia mănăstirii Solca o prisacă „la Clit, lângă satul Solca”, pe care o cumpărase. Satul de coloniști germani, numit, inițat Glitt, s-a format, între anii 1782-1787, cu agricultori și meșteșugari din Franconia și din… 2 mai • Povestea așezărilor bucovinene CLIT
Constantin Morariu: „Schițe culturale și etnografice despre românii din Bucovina” Constantin Morariu: „Schițe culturale și etnografice despre românii din Bucovina” 30 apr. • Pagina de carte Constantin Morariu: „Schițe culturale și etnografice despre românii din Bucovina” 30 apr. • Pagina de carte Constantin Morariu: „Schițe culturale și etnografice despre românii din Bucovina”
Flutur, Barbă și Juravle, în concert cu profesioniștii 28 apr. • Editorial Flutur, Barbă și Juravle, în concert cu profesioniștii Duminică, în prima zi de Paști, Flutur, Barbă și Juravle, trinitatea sfânt-conducătoare a județului nostru, au avut revelația unui concert dumnezeiesc, pe care l-au spuzit, însă, după datina lor electorală, și cu niște purtători de… 28 apr. • Editorial Flutur, Barbă și Juravle, în concert cu profesioniștii
CLIMĂUȚI 28 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CLIMĂUȚI În 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna, se aflau și „o biserică, la Climăuți”. Satul Climăuți, pe care Ștefan îl dăruise Putnei, în 14 octombrie 1498, odată cu Botoșana, fusese dobândit, în urma unui… 28 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CLIMĂUȚI
CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL 27 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL Înființată, ca și Argelul, în 1776, cu familii de coloniști galițieni, inclusiv huțani, sub numele de Rus pe Boul, Ciumârna își are istoria legată de Vatra Moldoviței. În 1843, Ciumârna făcea parte din comuna bisericească Rus-Moldovița, Argel și Ciumârna, biserica… 27 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIUMÂRNA sau RUS PE BOUL
CIUDEI 22 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIUDEI În 29 mai 1658, vistiernicul Pelin, stăpânul Ciudeilor, se plângea lui Gheorghe Ghica Vodă că niște vecini de ai săi, o femeie cu doi copii, au fugit din satul său în satul mănăstirii Dragomirna, unde, de altfel, va și fi… 22 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIUDEI
CIREPCĂUȚI PE SIRET 21 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIREPCĂUȚI PE SIRET În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 10-a biserică, La Cerepcăuți, cu popă”, pe malul drept al Siretului, între Volcineț și Mușenița, În 1843, biserica Sfântul Mihail din Cirepcăuți… 21 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIREPCĂUȚI PE SIRET
Misterul ouălor încondeiate 21 apr. • Editorial Misterul ouălor încondeiate Cea mai veche carte religioasă a omenirii, aceeași, după cum ne încredința Sfântul Augustin, cu religia pe care, de vreo două milenii, o numim creștinism, se află, în fiecare primăvară, cu ocazia sărbătorilor pascale, sub ochii noștri, scrisă delicat pe… 21 apr. • Editorial Misterul ouălor încondeiate
Flutur, victimă a unui „spectacol grotesc” 20 apr. • Editorial Flutur, victimă a unui „spectacol grotesc” Aproape că nu exisă publicație națională, care să nu înfiereze dur „spectacolul grotesc”, de „sâmbătă în Bucovina” (am plagiat găselnița ironică a prietenilor Dodo Popovici și Sorin Avram), transmis, în direct, de „TVR 1 în… 20 apr. • Editorial Flutur, victimă a unui „spectacol grotesc”
CIOCĂNEȘTI (II) 20 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIOCĂNEȘTI (II) O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în septembrie 1891, de „Roman Bârgăuan, paroch în Ciocănești” și preoteasa Catinca Bârgăuan, menționează, printre familiile comunei, pe: preotul Georghe Zugrav, Catinca Magaleviciu (soția cantorului), Dumitru Șcheul, Iosif Ciocan,… 20 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIOCĂNEȘTI (II)
CIOCĂNEȘTI (I) 19 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIOCĂNEȘTI (I) În ciuda legendărilor locale, satul Ciocănești nu a existat până în 31 iulie 1775, când „Ion Ciocan ot Bistrița, de la Ciocănești” și câmpulungeanul Damaschin Hurghiș își dispută, în fața înțelepților bătrâni câmpulungeni, muntele Botușul Mic. Damaschin avea zapis vechi,… 19 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CIOCĂNEȘTI (I)
CINCĂU 18 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CINCĂU Situat aproape de Nistru, între Cadobești și Vasilău, satul Cincău aparținea, în 14 aprilie 1546, Mariei și Agafiei, fiicele diacului de vistierie Ivanco, dar vând moștenirea, care, pe atunci, se numea Cernăcăul, stolnicului Ion Iațco. Fiul lui Ion Iațco, Ionașco,… 18 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CINCĂU
Nico Cotlarciuc: „Drepturile donatorilor și patronajul bisericii în Principatul Moldovei și în Bucovina” Drepturile donatorilor si patronajul bisericii 16 apr. • Pagina de carte Nico Cotlarciuc: „Drepturile donatorilor și patronajul bisericii în Principatul Moldovei și în Bucovina” 16 apr. • Pagina de carte Nico Cotlarciuc: „Drepturile donatorilor și patronajul bisericii în Principatul Moldovei și în Bucovina”
Statu-n palmă Barbă-n Boc 13 apr. • Editorial Statu-n palmă Barbă-n Boc Vreme de câteva zile și nopți, după meciul Barcelona – Șahtior, transmis, în variantă, de o televiziune locală, drept confruntarea Flutur – Nechifor, dulăii politicii sucevene s-au năpustit asupra populației băștinașe cu lătrături sonore, menite să vă convingă cum că… 13 apr. • Editorial Statu-n palmă Barbă-n Boc
CHISELEU 13 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CHISELEU În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Chiselău”. În 1 ianuarie 1670, când vistierul Neculce, tatăl cronicarului Ion Neculce, s-a căsătorit… 13 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CHISELEU
Chicera 12 apr. • Povestea așezărilor bucovinene Chicera Sătucul ucrainean de pe Derelui, din ținutul Storojinețului, cu 559 locuitori, în 1890, făcea parte, în 1775, din Mihuceni și Trestiana, din Ocolul Berhometelor, două cătune cu doar 9 familii țărănești. În 1843, comuna bisericească Mihuceni, Trestiana și Chicera, cu… 12 apr. • Povestea așezărilor bucovinene Chicera
CERNĂUȚI (IX) 11 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (IX) Zidiri. Reședița metropolitană. Prin prea înalta resoluțiune din 16 Noemvre 1860, încuviință Majestatea Sa zidirea unei reședinți noi, pe locul celei vechi. Episcopul Hacman sfinți, îndată, a doua zi după sfințirea catedralei, adică în 6/18 Iulie 1864 și temelia reședinței.… 11 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (IX)
Constantin Ștefuriuc. Cineva i-a împușcat sufletul Constantin Ștefuriuc. Cineva i-a împușcat sufletul 9 apr. • Pagina de carte Constantin Ștefuriuc. Cineva i-a împușcat sufletul 9 apr. • Pagina de carte Constantin Ștefuriuc. Cineva i-a împușcat sufletul
CERNĂUȚI (VIII) 8 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VIII) „Economia Cernăuțului. În privința această, iată ce scrie împăratul Iosif II, după vizitarea Bucovinei prin sine însuși, în iunie 1783, din Liov, către prezidentul curții de răsboi: „Populația Bucovinei, a cărei ram principal de nutrire constă în creșterea vitelor cornute… 8 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VIII)
CERNĂUȚI (VII) 7 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VII) „Răsboaie în care a fost implicată Bucovina. În răsboiul ruso-turcesc (de la 1787, până la pacea de la Șistova, 1791, respectiv, până la pacea din Iași, 1792), ca urmare al celui din 1768, a luat parte și Austria. Generalul austriac,… 7 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VII)
De ce tace Gheorghe Flutur? 6 apr. • Editorial De ce tace Gheorghe Flutur? După ce și-a tras director și sfetnic cultural de cinci stele astrale (în locul celor cazone, care pot pica pe umerii oricui), în persoana profesorului și muzicianului Sever Dumitrache, o personalitate suceveană reală, împotriva căreia nici măcar eu n-am ce… 6 apr. • Editorial De ce tace Gheorghe Flutur?
CERNĂUȚI (VI) 5 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VI) CERNĂUȚI (VI). „În răsboiul dintre Carol XII, regele Svediei, și Petru cel Mare, cel dintăiu, fiind bătut la Pultava (1709), trecu, peste Nistru, în Moldova și, fugind la Turci, se așeză la Bender, cu vreo 1.500 de ostași, și stârnește… 5 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (VI)
CERNĂUȚI (V) 4 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (V) CERNĂUȚI (V). Există un Cernăuți al românilor, al ucrainenilor și al polonilor, arar și cu zgârcenie lenevoasă mărturisit și cunoscut, dar există și un Cernăuți al evreilor și al germanilor, inventariat temeinic, suflet cu suflet, aspirație cu aspirație, cuvânt cu… 4 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (V)
Vasile Zetu: „Sub un maldăr de lună” Vasile Zetu: „Sub un maldăr de lună” 2 apr. • Pagina de carte Vasile Zetu: „Sub un maldăr de lună” 2 apr. • Pagina de carte Vasile Zetu: „Sub un maldăr de lună”
CERNĂUȚI (IV) 1 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (IV) CERNĂUȚI (IV). Despre elementele temeinice ale identității naționale, avem mărturii berechet, în „Amintiri din viața autorului” (Cernăuți 1899), de I.G. Sbiera. „Dorita bibliotecă s-a înființat, sub administrarea mea, în anul 1857, cu un număr mic de cărți, parte cumpărate pe… 1 apr. • Povestea așezărilor bucovinene CERNĂUȚI (IV)