HLIBOCA 18 aug. • Povestea așezărilor bucovinene HLIBOCA HLIBOCA. Menționat, pentru prima dată, drept sat cu biserică și un popă, în 1438 și în 1490, dar întărit fraților Babici, care-l cumpăraseră de la Pavel Iudca, în 1493, Hliboca are o istorie frământată și plină de culoare. În 8… 18 aug. • Povestea așezărilor bucovinene HLIBOCA
HADICFALVA 15 aug. • Povestea așezărilor bucovinene HADICFALVA HADICFALVA. O masivă colonizare cu 40 familii de secui, pe moșia Dornești, înfăptuită în 1785, a condus la întemeierea unui adevărat sat secuiesc, numit Hadicfalva, în onoarea guvernatorului Galiției, generalul Andreas Hadik. În același an 1785, harta cadastrală a satului… 15 aug. • Povestea așezărilor bucovinene HADICFALVA
GURA HUMORULUI (V) 12 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (V) GURA HUMORULUI (V). Vechiul oraș Gura Humorului a fost transformat în cenușă, în urma incendiului devastator din 11 mai 1899, când au ars peste 400 de case și anexe lor. Incendiul a izbucnit într-o zi de joi, în jurul orei… 12 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (V)
GURA HUMORULUI (IV) 11 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (IV) GURA HUMORULUI (IV). Duminică, 10 iulie 1887, a sosit la Gura Humorului Prințul de Coroană Rudolf. „Sosind la orașul Gurahumorului, unde se schimbau caii, Alteța Sa Imperială se coborî din trăsură, lângă arcul al doilea de triumf, unde-l întâmpină poporul… 11 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (IV)
GURA HUMORULUI (III) 9 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (III) GURA HUMORULUI (III). În 1867 Gura Humorului a devenit, datorită pieței sale, un orășel, ridicat, în 1893, la rangul de reședință de județ pentru 12 sate. Orășelul și cele 12 sate aveau împreună 2.703 locuitori; în 1869, 2.539; în 1880,… 9 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (III)
GURA HUMORULUI (II) 8 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (II) GURA HUMORULUI (II). Hotarele siliștii și al moșiei, dăruită de Ștefan cel Mare mănăstirii Voronețului, erau formate din pârâul Voroneț, râul Moldova, Drumul Mare, Fântâna lui Dumitru, drumul din pădure, pârâul Homor și poiana lui Andronic, în hotarnică fiind menționați,… 8 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (II)
GURA HUMORULUI (I) 5 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (I) GURA HUMORULUI (I). Localitatea bucovineană cu cea mai veche menționare, cea a unui călugăr franciscan, care, trecând prin viitoarea Bucovină, în 1286, spre reședința conducătorului Hoardei de Aur, se însoțește cu o căpetenie băștinașă, Olachus[1], întâlnește un castru tătar, la… 5 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GURA HUMORULUI (I)
GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II) 4 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II) GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II). Însuși domnul a poruncit. / Scris în Iași, 7123 (1615), luna Martie 13. / Ștefan Voievod. Dumitru”. Hotarnica satului, înspre Calafindești, făcută în 15 decembrie 1737, la cererea egumenului Solcăi, începe… 4 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GRĂNICEȘTI sau CRAINICEȘTI (II)
GEMENEA 2 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GEMENEA GEMENEA. Amintit în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie 1775, drept cătunul Gemine, Gemenea avea, în 1774, 21 familii țărănești, iar în 1775, menționat drept Gemenea, din Ocolul Câmpulung Moldovenesc, era un sat populat cu 2 popi și 83… 2 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GEMENEA
GAVRILEȘTI 1 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GAVRILEȘTI GAVRILEȘTI. Întărit, în 2 iulie 1445, de Petru Aron Vodă, lui Mihail logofăt (cel care va negocia tributul cu turcii), care-l cumpărase de la Manea globnicul, Gavrileștii, „un loc din pustie, aproape de granița leșească, anume seliștea Gavrilouți, ca să-și… 1 aug. • Povestea așezărilor bucovinene GAVRILEȘTI
GĂLĂNEȘTI (II) 29 iul. • Povestea așezărilor bucovinene GĂLĂNEȘTI (II) GĂLĂNEȘTI (II). După reforma agrară din 1783, înfăptuită cu păduri, pășuni, fânețe și țarini confiscate proprietarului ecleziast, încep să fie consemnate și toponimele, unele vechi, poate din vremea acelui Herman, fratele lui Iațco, de la care avea să cumpere Ștefan… 29 iul. • Povestea așezărilor bucovinene GĂLĂNEȘTI (II)
GĂLĂNEȘTI (I) 28 iul. • Povestea așezărilor bucovinene GĂLĂNEȘTI (I) GĂLĂNEȘTI (I). Gălăneștii par să însemne o localitate relativ nouă în istoria românilor bucovineni, menționată, drept cătun al Vicovului de Jos, abia în harta cadastrală a anului 1783, când, după secularizarea averilor mănăstirești (ale Putnei, în cazul acesta), s-au constituit… 28 iul. • Povestea așezărilor bucovinene GĂLĂNEȘTI (I)
FURSTENTHAL 27 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FURSTENTHAL FURSTENTHAL. Colonia germană de la Sucevița, de pe valea Voivodesei, înființată în 1792, cu germani din Boemia, s-a numit Furstenthal. În 1802, la Furstenthal s-a înființat o fabrică de sticlă, axată pe producția de geamuri, la care lucrau, sub coordonarea… 27 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FURSTENTHAL
FUNDU MOLDOVEI (IV) 26 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (IV) FUNDU MOLDOVEI (IV). O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Dimitrie ȚURCANU, paroch în Fundul-Moldovei”, menționează, printre familiile comunei, pe: Costan Popovici, Ioniță Herle, Dumitru Țimpău, Pinteleiu Tonigariu, Costan Mândrilă, Dumitru Dorofteiu,… 26 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (IV)
FUNDU MOLDOVEI (III) 25 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (III) FUNDU MOLDOVEI (III). În Fundu Moldovei funcționa o școală, cu 5 clase, din 1862, școala nemțească din Luisenthal, Handal – cum îi spuneau românii noului sat, fiind înființată în 1805[1]. Din același calendar aniversar al satului nu pot fi excluse… 25 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (III)
FUNDU MOLDOVEI (II) 22 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (II) FUNDU MOLDOVEI (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în Fundu Moldovii „88 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 1 panțir, 3 femei sărace și 83 birnici, și anume: Dumitru, ungurian (UNGUREAN), Grigori, șălvar (ȘALVARI), Ion sin lui (Grigori… 22 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (II)
FUNDU MOLDOVEI (I) 21 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (I) FUNDU MOLDOVEI (I). Una dintre cele mai vechi sărbători ale străbunilor, „Amuțitul Cucului”, prin care se omagia, cu ocazia Echinocțiului de primăvară, văzduhul – ca legătură între Cer și Pământ, prin regăsire în jurul vetrei părintești (și-atunci înstrăinatul, aidoma cucului,… 21 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FUNDU MOLDOVEI (I)
FRUMOSU 20 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRUMOSU FRUMOSU. Satul își trage numele de la monahul Teodosie, fiul lui Drăgoi, nepotul Vasutcăi, strănepotul lui Drăgoi Viteazul, egumen al mănăstirii Moldovița și care, în 1534, cu întăritură domnească în 5 aprilie 1558, moștenește și această ocină de la mama… 20 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRUMOSU
FRĂTĂUȚI (IV) 19 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (IV) FRĂTĂUȚI (IV). Biblioteca din Frătăuții Vechi s-a constituit, în mod oficial, drept Cabinetul de lectură „Silvestru”, în anul 1896, în casa lui Nicolai Luchian, cu 64 membri, cu 131 cărți, cu 2 abonamente la gazete și cu un capital de… 19 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (IV)
FRĂTĂUȚI (III) 18 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (III) FRĂTĂUȚI (III). „Cursul de industrie casnică și albinărit din Frătăuțul nou, carele e primul de atare feliu în Bucovina, s-a încheet, pentru anul acesta, în ziua de 10/22 Iuliu 1889… Nu voim să prejudecăm judecata altora, carii vor fi competenți… 18 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (III)
FRĂTĂUȚI (II) 15 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (II) FRĂTĂUȚI (II). În 1843, biserica Adormirea Maicii Domnului din Frătăuții Noi, cu 1.890 enoriași, era slujită de parohul Mihail ONCIUL. Biserica din Frătăuții Vechi, închinată, de asemenea, Maicii Domnului, avea 2.024 enoriași, paroh fiind Artenie ANTONOVICI, iar preot administrator, Constantin… 15 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (II)
FRĂTĂUȚI (I) 14 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (I) FRĂTĂUȚI (I). În 18 noiembrie 1393, Roman Vodă și fiii săi, Alexandru și Bogdan, întăreau fiilor lui Dragomir Albul, Giurgiu, Mihail, Petru, Dumitru și Todor, „un sat pe Suceava… iar hotarul acestui sat, dinspre o parte, Suceava, de la obârșia… 14 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRĂTĂUȚI (I)
FRASIN 12 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRASIN FRASIN. Menționat ambiguu în „sămile” mănăstirii Voroneț din 1745, drept „Frasănii”, apoi, odată cu arendarea Stulpicanilor și a cătunelor din jur, în 17 iulie 1782, unor evrei, Marco din Suceava și Solomon din Gura Humorului, prin avertizarea acestora că „la… 12 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FRASIN
FÂNTÂNA ALBĂ 11 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FÂNTÂNA ALBĂ Satul numit, de austrieci, Fontina Alba, a fost înființat, în 1784, în poiana Varnița, din apropierea Climăuților, de o localitate de ruși lipoveni. Ales, de călugării Pavel și Gherontie, drept loc al unei viitoare, în 1838, și înzestrat cu o… 11 iul. • Povestea așezărilor bucovinene FÂNTÂNA ALBĂ
EISENAU 8 iul. • Povestea așezărilor bucovinene EISENAU EISENAU. Capătul dinspre Câmpulung Moldovenesc al satului Vama, în lunca împădurită de sub culmea Hurghiș, de la Prisaca Dornei, a fost colonizat, în 1807-1808, cu mineri germani din Grundler (Slovacia), în noua lor colonie, Eisenau, stabilindu-se, ulterior, până pe la… 8 iul. • Povestea așezărilor bucovinene EISENAU
DRĂGUȘENI-SIRET 7 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DRĂGUȘENI-SIRET Dăruit de Ilie și Ștefan Voievozi, în 24 februarie 1437, lui Șteful Jumătate, împreună cu satele Vășcăuți pe Siret, Mușineț și Batcouți, satul „Dragoșani”, menționat și în 1623, „pe din sus de târgul Siretului”, este cumpărat, pe un sfert, în… 7 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DRĂGUȘENI-SIRET
DRAGOMIRNA 6 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DRAGOMIRNA DRAGOMIRNA. Pe locul unor vechi seliști pustii, precum Ungurașii și Dragomireștii, exista, în 24 februarie 1587, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”, întărite, de Petru Șchiopul Vodă, diacului Ilie Crimcovici („fiul Crimcoaiei din Suceava). În 16 septembrie 1761, la jeluirea… 6 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DRAGOMIRNA
DOROTEEA. 5 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DOROTEEA. DOROTEEA. Satul are o istorie relativ recentă, care începe cu câteva case împrăștiate, menționate în 1785, într-un izvod al mănăstirii Voroneț. Unul dintre primii locuitori ai satului de mai târziu pare să fi fost Ion Lucanul, care, în 2 iulie… 5 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DOROTEEA.
DOROȘĂUȚI 4 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DOROȘĂUȚI DOROȘĂUȚI. Situat pe malul drept al Nistrului, între Vasilău, Cincău, Tăutri, Ocna și Brodoc, satul Doroșăuți este întărit, în 15 ianuarie 1517, Antimiei, văduva lui Dimitrie Lența, și copiilor ei, Marica, Anghelina, Magda și Miron, fiind cumpărat, în 12 martie… 4 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DOROȘĂUȚI
DORNEȘTI 1 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DORNEȘTI DORNEȘTI. În vreme ce biserica din Dornești este atestată documentar încă din 1490, odată cu închinarea bisericilor Episcopiei de Rădăuți („la Iuga cel Prost”, în slavonă „Juga Durnyj”), satul „Durnești, partea de jos, cu loc de moară în apa Sucevii… 1 iul. • Povestea așezărilor bucovinene DORNEȘTI
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI) 30 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI). Evreii se ocupau cu prelucrarea și vânzarea de alimente (Sachter, Paecht, Rauchwerger și Goth), cu administrarea hotelurilor, Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul… 30 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V) 29 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V). „Cu cât ne apropiam de strâmtoarea de la Chei, cu atât clina râului devenea mai repede și cursul apei mai pornit… Soarele nu se mai vedea, o răcoare pătrunzătoare te străbate și, deodată, auzi un… 29 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (V)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV) 28 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV). „Cele mai multe petreceri, cari se întâmplă aici, Duminica și sărbătorile, se fac la cârciume, unde se încinge danțul între cei tineri, pe când cei mai stătuți se așază la masă, în jurul paharului. Se… 28 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (IV)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III) 27 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III). Emigrația transilvăneană la Vatra Dornei a continuat, desigur, și în deceniile următoare, așa cum a continuat și modelul de viață preistoric, în paralel cu cel istoricizant, impus de austrieci după… 27 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (III)
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). 24 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în Dorna „319 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 panțiri, 1 dascăl, 10 femei sărace și 298 birnici, între aceștia fiind: Vasile… 24 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (II).
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I) 23 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I) DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I). Ca și Dorna Candreni, Vatra Dornei, numită, inițial, Dorna, ca și apa, nu-și poate despărți rădăcinile străvechi de cele ale Câmpulungului Moldovenesc, data atestării documentare putând fi considerată cea de 14 aprilie 1411. Întâmplările obștești… 23 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I)
DORNA CANDRENILOR (II) 21 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA CANDRENILOR (II) DORNA CANDRENILOR (II). O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Simion Iliuț, paroch în Candreni”, menționează, printre familiile comunei, pe: Teodor Iuga, Vasile Țăran, Jacob Candrea, Vasile Carpea, Grigori Spânu, Ilarion Spânu,… 21 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA CANDRENILOR (II)
DORNA CANDRENILOR (I) 20 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA CANDRENILOR (I) Sat al câmpulungenilor Candrea, deci cu dreptul de a-și revendica atestarea documentară în 14 aprilie 1411, ca și Câmpulungul, Dorna Candreni exista ca vatră de sat și nu doar ca risipire de gospodării de vară, încă din 20 noiembrie 1755,… 20 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DORNA CANDRENILOR (I)
DĂRMĂNEȘTI (III) 17 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (III) La doar trei ani de la inaugurarea primei linii ferate din Bucovina, Lemberg-Cernăuți (primul tren a sosit la Cernăuți în 15 septembrie 1866), s-a dat în funcțiune și calea ferată Cernăuți-Ițcani, primul tren sosind în gara Hatna în ziua de… 17 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (III)
DĂRMĂNEȘTI (II) 16 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (II) DĂRMĂNEȘTI (II). Din 6 aprilie 1634, beneficiază de atestare documentară și satul Măriței, și cătunul acestui sat, Hatna sau „jumătate de sat Măriței, partea de jos”, cumpărată de Evloghie, pentru a doua oară episcop al Rădăuților, om hapsân, amestecat în… 16 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (II)
DĂRMĂNEȘTI (I) 15 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (I) DĂRMĂNEȘTI (I). Până în 7 ianuarie 1403, când a fost dăruit Episcopiei Sucevei, satul Dărmănești, numit Hrețca sau Sârbi, a făcut parte din „ocina dreaptă” a voievodului Alexandru cel Bun, cel care adusese la Suceava, încă din 29 iunie 1402,… 15 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DĂRMĂNEȘTI (I)
DAVIDENI (II) 14 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DAVIDENI (II) În 1894, satul Davideni avea o școală în limba română, una din cele 15 care funcționau în Bucovina vremii, cealaltă biserică, tot de lemn, cu hramul Sfintei Parascheva, fiind sfințită în 1910. Societatea de cetire „Lumina” din Davideni, înființată în… 14 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DAVIDENI (II)
DANILA 13 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DANILA Numit, până în 1783, când este colonizat cu ruteni, Dănilești, cut al satului Măriței, a cărui istorie este îndreptățit să și-o asume, satul Danila, de pe pârâul Danila, „care curge prin Dănilești”, era o seliște pustie în 1774. În 1843,… 13 iun. • Povestea așezărilor bucovinene DANILA
CULEUȚI și CUPCA 9 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CULEUȚI și CUPCA CULEUȚI (II). Conform unui izvod de moșii din 20 ianuarie 1775, Ilie Strășca, stăpânea, ca moștenire după părinții lui, Mihalachi și Maria Strășca, a șasea parte din Culeuți. În 1843, biserica Arătarea Maicii Domnului din Culeuți, înălțată, în 1779 de… 9 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CULEUȚI și CUPCA
CULEUȚI (I) 8 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CULEUȚI (I) Seliște pustie în 1588 („Culiuțăi pe Nistru”), satul Culeuți este întărit lui Onciu Vrânceanul, în 20 mai 1589, împreună cu satele Cadubești și Stăuceani. În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă copiii lui, Lupa și Miron, „partea sa, câtă i… 8 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CULEUȚI (I)
CUCIURUL MIC (II) 7 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MIC (II) În cătunul Vaslăuți, „toată suma caselor” era 104, însemnând 2 popi, Vasilii și Georgii, 2 dascăli, Andronic și Vasilii palamar, 11 scutelnici ai paharnicului Hurmuzachi, Gavril volintirul, Mărian rus, Luchian herghelegiu, Toader cojocar, Petre rus, Vasile pânzariul, Nichita prisăcar, Pavlo… 7 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MIC (II)
CUCIURUL MIC (I) 6 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MIC (I) Aflat în ținutul Coțmanilor, între Valeva, Vaslăuți, Boianciuc, Iucăuți, Verbăuți, Cuciurul Mic are parte de atestare documentară, sub numele de Cuciurău, în 23 februarie 1448, când Roman Vodă, aflat la Colomeea, întărește lui Didrih Buceaski satele Cuciurul, Iurcăuți, Verbouți, Vasilăul… 6 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MIC (I)
CUCIURUL MARE (II). 3 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MARE (II). Rufeturile erau pentru slujitorii bisericii, popa Georgii, popa Simion, diaconul Ion și dascălul Georgii, pentru marchitanul Tănasă, pentru jidovul Leizer, fiul lui Ițcul, pentru scutelnicii marchitanului Tănasă, Ion ciubotar, Ștefan Tihaniuk, Vasile Butniok, Petre Nahriniak, Macsin, Vasile Tesliuk, Rață și… 3 iun. • Povestea așezărilor bucovinene CUCIURUL MARE (II).
