Rectorii reacționează diferit în privința topului spăgii la examen întocmit de UNSR, dar majoritatea apreciază că studenții ar trebui să prezinte conducerii universității cazuri concrete pentru dovedirea vinovăției celor incriminați, altfel acțiunea este nerelevantă, fiind doar un fapt mediatic.
„Eu aș fi foarte mulțumită ca studenții să-i nominalizeze pe cei cărora le-au dat sau care le-au cerut șpagă. Chiar le promit că nu voi divulga numele studentului care a adus o dovadă privind șpaga dată unui cadrului didactic la examen. Altfel, acțiunea studenților poate fi considerată un fapt mediatic, și nu o acțiune menită să rezolve problemele incriminate de ei”, a declarat, luni, agenției MEDIAFAX, Monica Pop, prorector cu probleme sociale din Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.
Rectorul de la Universitatea Politehnică din Timișoara, Nicolae Robu, este și el de acord ca studenții să facă sesizări nominale conducerii universității și numai dacă acesta nu ia nicio măsură să tragă un „semnal de alarmă”.
„Dacă vorbim la modul abstract, impersonal, «se face», «se cer bani», «se dă șpagă», rezolvarea problemei este și ea abstractă. Avem nevoie de dovezi, de nume, de fapte concrete”, a mai spus rectorul timișorean.
Robu a precizat că la universitate există un sistem de evaluare a activității din instituție. „Mă refer la chestionare anonime prin care cerem studenților să-și exprime opiniile legate de mai multe aspecte, printre care și ceea legată de o eventuală șpagă la examene. Din aceste sondaje nu reiese că ar fi un fenomen de masă. Avem însă în atenție câteva sesizări”, a mai spus rectorul Robu.
Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Nicolae Bocșan, este convins că în instituția pe care o conduce nu există astfel de situații. ”Nu cred că la noi poate fi vorba de șpagă, întrucât evaluarea studenților se face continuu, pe toată durata semestrului. Dar dacă are cineva dovezi, să le prezinte și noi vom cerceta. Altfel, orice top prezentat de studenți este nerelevat”, a conchis sursa citată.
– Studenții sesizează conducerile universităților că mita pentru un examen ajunge la 1.500 de euro
Uniunea Națională a Studenților din România – UNSR a sesizat, încă o dată, conducerea universităților cu privire la mita pe care o dau studenții profesorilor pentru a trece un examen, aceasta ridicându-se la 1500 de euro, pentru studenții străini de la medicină.
Președintele UNSR, Gabriel Petre, a declarat, ieri, că așteaptă reacția conducerilor universităților la această sesizare. „E un lucru știut, nu le-am comunicat nimic nou, doar se fac că nu știu”, a precizat Petrea.
UNSR consideră că deja „bine-cunoscutele atenții” practicate în sistemul universitar din România ar trebui să atragă o mai mare atenție persoanelor din conducerea Ministetului Educației și Cercetării, cât și a universităților. „Nu este normal ca într-un sistem, care se vrea a fi competitiv la nivel european și în care spiritul academic ar trebui să primeze, să nu existe nici măcar o universitate în care «micile atenții» să lipsească cu desăvârșire”, este părere Petrea.
În urma unei discuții cu studenții din țară, UNSR a construit un top al „atențiilor” oferite de către studenți pentru a promova un examen. Vina pentru astfel de practici este comună, atât a profesorilor, cât și a studenților. „UNSR consideră că profesorii ar trebui să pună bazele moralitații in sistemul universitar, aceștia reprezentând modele pentru studenți. Este evident că dacă doamnele și domnii profesori nu ar accepta sub nici o formă practicile incorecte, acestea din urmă nu ar exista”, informează un comunicat al organizației studențești.
Astfel, UNSR oferă o imagine asupra sumelor oferite de studenți, pe diferite domenii. Astfel, cei de la medicină plătesc între 200 și 1.500 de euro, cei de la drept până în 300 de euro, cei de la inginerie între 50 și 300 de euro. În coada clasamentului sunt studenții de la facultățile cu profil economic, care dau până în 200 de euro și cei de la științe umaniste, care plătesc pentru un examen între 40 și 700 de lei, susține UNSR.
Există cazuri în care o grupă întreagă poate „plăti” un examen, în cazul acesta suma fiind mai mică, în jurul a 40 lei, precizează același comunicat.
„Dacă ar fi să comparăm salariul unui student cu «prețul unui examen», putem observa că la un venit de 1.000 de lei pe lună este nevoie de mai puțin de trei luni pentru a promova un semestru. Aceasta înseamnă că acolo unde exista posibilitatea, este «mai simplu să plătești un examen decât să înveți», potrivit comunicatului.
Uniunea Națională a Studenților din România va face toate demersurile posibile, astfel încât să se conștientizeze, într-un final, pericolul pe care aceste practici îl reprezintă pentru sistemul universitar.
Această acțiune face parte din proiectul derulat de această organizație – DNA-ul studențesc. Petrea spune că urmează și alte „topuri șocante în următoarele săptămâni”.
Rectorii cer studenților să prezinte cazuri concrete de șpagă la examen
