Recoltele agricole clasice din județ, slab căutate pe piață

Cartoful, porumbul și grâul, cele trei culturi agricole însămânțate pe cele mai mari suprafețe în județul Suceava, au, în acest an, o slabă căutare pe piață, asta chiar și în condițiile în care prețurile oferite de cumpărători sunt scăzute.
Conform datelor oficiale ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava, în acest an cartoful de toamnă a fost cultivat pe 24.100 de hectare de teren, porumbul pe 35.018 hectare, iar grâul de toamnă pe mai bine de 20.000 de hectare, alte tipuri de culturi, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr ori legumele fiind lucrate pe suprafețe mult mai reduse.
După cum a precizat Ștefan Indianu, directorul coordonator al DADR Suceava, cartoful nu are în acest an piață de desfacere, fiind foarte greu de vândut și la un preț modic de 0,40 de lei pe kilogram.
„Aceeași situație este și în cazul porumbului, prețul este foarte mic, undeva la 0,35 de lei pe kilogram, cât oferă firmele mari care colectează cantități importante și le duc peste hotare”, a precizat Indianu.
El a relatat că semnale pozitive sunt în ceea ce privește grâul, la care prețul a ajuns în jurul valorii de 0,50 de lei pe kilogram și la care există piață de desfacere. Totuși, deși situația este ceva mai bună decât în cazul celorlalte două culturi, nu se poate vorbi de un preț mulțumitor pentru cultivatori.
Ce alternative au agricultorii
În aceste condiții, o orientare a cultivatorilor spre alte tipuri de culturi ar putea fi o soluție pentru obținerea unor rezultate mult mai bune.
Indianu a dat ca exemplu sfecla de zahăr, singura cultură care este preluată de procesatori direct de pe ogor, după ce tot ei o recoltează.
„Fabrica de zahăr oferă un preț de 26,29 euro pe tonă, în cazul sfeclei cu digestie de 16%, calitate ce nu este greu de obținut. Fermierul trebuie doar să o producă și apoi să ia banii”, a explicat directorul coordonator al DADR Suceava.
Rapița este o altă cultură ce are mare căutare pe piață în această perioadă, însă cultivatorii din județ s-au confruntat, în acest an, cu probleme. Seceta accentuată din luna septembrie și începutul lunii octombrie, care o coincis cu perioada de imediat după însămânțarea acesteia, a făcut ca rapița să nu răsară, existând pericolul ca acest lucru nici să nu se mai întâmple, iar cultivatorii să fie nevoiți să mai facă o dată însămânțări în primăvară.
Trecând peste acest aspect însă, rapița este o cultură a viitorului, opinează specialiștii în agricultură.
Muștarul, cultivat pe mici suprafețe în județul nostru, și diferite plante aromatice, încă neîncercate la noi, ar putea fi alte posibile variante pentru agricultorii îndrăzneți.