Ungaria, 1611. Contesa Erzsébet Báthory își așteaptă răbdătoare sentința. Din ordinul palatinului Ungariei urmează ca ea să fie întemnițată pe viață în turnul propriului castel, acuzată de uciderea a cel puțin 650 de femei, servitoare pe domeniile sale. În timp ce urmărește cum îi este zidită ușa camerei, Erzsébet îi scrie unicului său fiu povestea vieții sale, oferind o justificare pentru fiecare act de cruzime imputat. Întemnițată timp de trei ani, sperând mereu că va fi salvată, Erzsébet Báthory moare în anul 1614, lăsând în urma sa o poveste încărcată de enigme, vampiri și vrăjitoare. Și-a câștigat ea renumele de contesă sângeroasă prin actele de cruzime săvârșite sau totul a fost o înscenare, în scopul înlăturării dintr-o lume dominată de bărbați a acestei femei de o inteligență extraordinară, cultă, frumoasă și, nu în ultimul rând, cu un rol politic marcant în istoria Ungariei?
„La patru sute de ani de la moartea celei cunoscute drept Contesa Sângeroasă – scrie «Library Journal» – basmele și miturile legate de aceasta încă se țes și continuă să se răspândească peste tot în lume. Această nouă poveste a contesei Erzsébet Báthory este tratată cu mult mai mult realism și se bucură de o mai mare acuratețe istorică față de romanele anterioare”.
Sursa: www.libris.ro
