Răzmerița mai multor comercianți din Bazarul Sucevei împotriva inspectorilor Direcției Regionale Antifraudă Fiscală veniți duminica trecută, pentru a doua zi consecutiv, în control în acest centru comercial se va lăsa cu plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Plângerile vor fi făcute după ce în cursul zilei de duminică mai mulți inspectori antifraudă au fost evacuați din Bazar sub protecția jandarmilor, după ce au fost amenințați de comercianți. Revolta bazariștilor de duminică a început în zona în care se vând covoare, unde comercianții nemulțumiți de faptul că inspectorii antifraudă vor să-i controleze s-au adunat în jurul acestora și le-au cerut să părăsească Bazarul. Din unele informații, se pare că înspre inspectorii antifraudă au fost aruncate și mai multe obiecte. În acel moment, inspectorii Direcției Antifraudă s-au panicat și s-au refugiat într-un colț al Bazarului, de unde au sunat la „112” pentru a solicita sprijin de la Jandarmerie și Poliție. Comercianții din Bazar au reclamat faptul că amenzile pe care le primesc sunt exagerat de mari, unul dintre proprietarii de chioșcuri declarând că a primit o amendă de 3.500 de lei pentru că nu a dat un bon fiscal de 3 lei, în timp ce alții au arătat că amenzile au ajuns și până la 12.000 de lei.
„Antifrauda” a solicitat sprijinul Jandarmeriei și Poliției pentru identificarea celor care s-au răsculat împotriva inspectorilor
Contactat în cursul zilei de ieri, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Antifraudă Fiscală, Alexandru Cristea, ne-a declarat că după incidentul de duminică din Bazarul Sucevei, instituția pe care o reprezintă a solicitat sprijinul Jandarmeriei și Poliției pentru a-i identifica pe cei care s-au răsculat împotriva inspectorilor, blocând activitatea de control a acestora. El a arătat că în activitatea de identificare a celor despre care se spune că i-au amenințat pe inspectorii antifraudă se va solicita și sprijinul administratorului Bazarului, respectiv Costel Netbai.
Alexandru Cristea a subliniat că după identificarea acestor comercianți, Direcția Generală Antifraudă Fiscală va sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava cu privire la incidentele de duminică din Bazarul Sucevei.
„Fiecare este responsabil pentru actele pe care le face. Demersurile de identificare a acestor persoane implicate în incidentele acestea sunt în desfășurare, împreună cu Poliția și Jandarmeria, urmând să fie sesizată unitatea de Parchet competentă pentru rezolvarea situației de fapt. În primul rând trebuie să vedem cine a fost implicat, dacă au fost și distrugeri, iar acum așteptăm raportul detaliat de la colegii noștri”, a spus Cristea. Întrebat dacă are informații cu privire la eventuale amenințări aduse inspectorilor antifraudă care au mers în control duminică în Bazarul Sucevei, Alexandru Cristea a spus că din câte știe „s-au aruncat și obiecte către ei”. De asemenea, în condițiile în care unii dintre comercianți au susținut că tot scandalul nu a fost altceva decât un protest care nu se putea transforma în violențe, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Antifraudă Fiscală a spus că se va verifica și dacă acest protest a fost autorizat sau nu.
Controalele inspectorilor antifraudă din weekendul trecut au fost singurele făcute anul acesta în Bazarul Sucevei
Alexandru Cristea ne-a mai declarat că anul acesta inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Suceava au verificat activitatea Bazarului Suceava doar în zilele de 6-7 iunie, asta fiind singura acțiune de control din 2015 în această zonă comercială. El a arătat că în cele două zile au fost controlați 56 de operatori economici, fiind constatate mai multe contravenții, pentru sancționarea cărora au fost dispuse amenzi și confiscări de numerar în valoare totală de 135.172 de lei. Alexandru Cristea a explicat că cele mai frecvente abateri constatate au fost efectuarea de operațiuni fără întocmirea documentelor justificative și contabile, emiterea bonului fiscal conținând date eronate și comercializarea de bunuri fără acte de proveniență. El a mai precizat că inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activității comerciale doar a unui operator economic, deoarece acesta funcționa fără a fi dotat cu aparat de marcat electronic fiscal.
„Este important de menționat faptul că în perioada 1-15 martie 2015, câte 10 inspectori antifraudă au asigurat zilnic informarea și asistența reprezentanților operatorilor economici și au distribuit materiale informative în legătură cu modificările legislației, care prevede obligația utilizării casei de marcat și emiterii bonului fiscal”, a explicat purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
Bazarul Sucevei este o zonă cu risc ridicat de evaziune fiscală
Întrebat dacă din punctul de vedere al instituției pe care o reprezintă Bazarul Sucevei reprezintă o zonă cu risc ridicat de evaziune fiscală, Alexandru Cristea ne-a declarat că „faptul că am fost acolo în control reprezintă o confirmare a acestui lucru”. „Încercăm să ne facem treaba. Și ca dovadă s-a decis suspendarea activității doar a unui singur operator economic pentru că nu avea casă de marcat. De asemenea, în ceea ce privește cuantumul amenzilor, acestea în nici un caz nu ne pot fi nouă imputate, pentru că trebuie să respectăm prevederile legale. Noi suntem obligați să aplicăm legea”, a spus Alexandru Cristea. El a explicat că în baza noilor prevederi legale, inspectorii antifraudă nu mai pot aplica sancțiuni fixate într-o anumită marjă de valori „de la, până la”, în condițiile în care în momentul de față pentru fiecare tip de contravenție este stabilită o amendă fixă.
„Dacă ei pleacă și sigilează standul cred că e mai mare beleaua decât ocaua”
Purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Antifraudă Fiscală a mai arătat că și în situația în care comercianții își închid standurile, după sigilarea acestora recuperarea mărfurilor aflate în incinta lor se poate face doar după ce proprietarii iau legătura cu „Antifrauda”. Întrebat cum comentează fuga comercianților din fața inspectorilor antifraudă, Alexandru Cristea a spus că pentru aceștia ar fi mai bine totuși să nu facă acest lucru. „Ce se întâmplă de fapt este că sunt sigilate respectivele spații. Ei pot să închidă, dar dacă vor să-și recupereze marfa trebuie să ne apeleze pe noi, după ce inspectorii lasă invitație la respectivul stand. Dacă standul este închis se sigilează, și dacă respectivul deținător al mărfii dorește să o recupereze ori se deplasează la sediul regionalei din Suceava pentru a oferi documentele justificative, ori dacă nu se prezintă și alege din nefericire să rupă sigiliul, atunci este infracțiune și suportă rigorile legii. Până la urmă faptul că ei sunt prezenți acolo le facilitează și le ușurează și lor activitatea comercială. Dacă ei pleacă și sigilează standul cred că e mai mare beleaua decât ocaua”, a spus Alexandru Cristea.
Nu în ultimul rând, legat de acțiunile de control viitoare, el a precizat că toate aceste verificări ale inspectorilor antifraudă se realizează în urma analizelor de risc fiscal și sunt fundamentate pe informații provenite atât de la serviciul Telverde și circuitul petițiilor, cât și din alte surse specifice, baze de date ale Direcției Antifraudă și de la alte instituții.
