Răzbunare elvețiană



Stan “the Man” Wawrinka a făcut pasul cel mare. L-a scos din cursă pe jupânul Open-ului australian, Novak Djokovic! Meciul s-a întins tot pe 5 seturi, ca și la precedentele lor întâlniri la turneele de Grand Slam, iar Nole și-a pierdut aura aceea de invincibilitate atunci când lupta se prelungește. Toată lumea se aștepta ca Wawrinka să facă un alt meci frumos, dar până la urmă să cedeze atunci când privirea lui Djokovic începe să ardă. N-a fost așa, n-a fost deloc așa. Senzaționalul său rever cu o mână n-a tremurat nici după patru ore, serviciul a fost mereu la înălțime, picioarele nu l-au trădat, iar mentalul… a fost peste al lui Djokovic, dacă se poate imagina așa ceva! Felul în care a pierdut Djokovic ultimele două puncte, la 30-30 pe serviciul său, m-a dus cu gândul înapoi, la acea semifinală de la US Open, cu Federer. Atunci a spulberat cu retururi ireale două mingi de meci ale elvețianului, acum s-a emoționat ca un junior la două mingi ușoare, în fața altui elvețian. Și imediat fac conexiuni cu Roland Garros 2013, acea prăbușire în fileu, ca de taur păcălit de matadorul Nadal. Până la urmă, iată că supraviețuirea lui Djokovic nu este o legendă, un mit. Asta a înțeles Djokovic și despre Nadal, să vedem dacă vor îndrăzni și alții să creadă. Iar aici avem o problemă… Wawrinka o fi făcut pasul cel mare, dar acum urmează hopul, săritura. Fără a-l minimaliza pe Berdych, adversarul din semifinală, de asemenea nici pe ceilalți aflați pe traseul lui Nadal, dar la o potențială întâlnire în finală, Wawrinka ar avea de înfruntat un palmares îngrozitor: 0-12 în întâlnirile cu actualul lider ATP. Mai mult, FĂRĂ SET câștigat! Să recunoaștem, ar fi dezamăgitor ca finala să fie un simplu galop de sănătate. De aceea, Stanislas Wawrinka, dacă va ajunge în prima finală de Slam a carierei, are datoria de a crede până la capăt.
În această dimineață se va fi jucat meciul Simonei cu Cibulkova, pentru accederea în semifinală. Tocmai faptul că slovaca era mai slab cotată (dar nu foarte mult!) a făcut ca partida să fi fost și mai grea, ambele având aceeași foame de performanță. Sper că acum, când citiți aceste rânduri, să aveți motive de bucurie.



Recomandări