Război în umbra crucii

– Mănăstirea Moldovița și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților se judecă de mai mult timp cu Ministerul Culturii pentru o construcție aflată la circa 70 de metri de zidurile lăcașului de cult
– Mărul discordiei este un aviz pentru extinderea unei locuințe aparținând Gabrielei Curelaru, din Vatra Moldoviței, pentru care reprezentanții mănăstirii vor să obțină anularea în instanță
– Avocații Mănăstirii Moldovița spun că avizul a fost obținut în mod dubios, fără acordul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice
Proces cu maici și miniștri. Un aviz pentru extinderea unei locuințe și ridicarea alteia noi a dus la declanșarea unui adevărat război între reprezentanții clerului pe de o parte și autoritățile statului, respectiv beneficiarului acestei aprobări. Și pentru că pe tărâmul dialogului nu s-a putut ajunge la nici un rezultat, reprezentanții Mănăstirii Moldovița și ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților i-au chemat la bară, în fața instanței de judecată, pe oponenți, Ministerul Culturii și Cultelor, și pe Gabriela Curelaru, din Vatra Moldoviței. Procesul a parcurs deja o serie de etape, câștigate până acum de reprezentanții statului și femeia care are la mână avizul privind efectuarea de lucrări într-o zonă de protecție a unui monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO. Războiul este departe de a se fi încheiat, mai nou Mănăstirea Moldovița și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților obținând la Înalta Curte de Casație și Justiție retrimiterea dosarului la instanțele inferioare pentru rejudecare.
Cum a început întreaga poveste? În decembrie 2004, Consiliul Județean Suceava a emis autorizația de construcție cu numărul 256 pe numele Gabrielei Curelaru, din Vatra Moldoviței. Ulterior, Ministerul Culturii și Cultelor, prin avizul 71/Z/2006, a acceptat efectuarea lucrărilor dorite. Avizul viza extinderea cu un etaj a locuinței existente și edificarea în continuarea acesteia, către nord-vest, a unei noi locuințe dezvoltate pe parter, etaj și pod locuibil. În aviz era pusă și o condiție, anume că „învelitoarea utilizată să fie de culoare gris sau neagră pentru a se armoniza cu cele din vecinătate”. Cum aceste lucrări urmau să se deruleze la circa 70 de metri sud-est de zidurile Mănăstirii Moldovița, evenimentele s-au precipitat. Atât Mănăstirea Moldovița, cât și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților au cerut anularea acestui aviz, considerând că legea a fost încălcată grosolan. „Considerăm că avizul nr. 71/Z/2006 emis de Ministerul Culturii și Cultelor, referitor la construirea și extinderea locuinței pârâtei Curelaru Gabriela în zona de protecție a Mănăstirii Moldovița, s-a făcut prin nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Avându-se în vedere dreptul deosebit de important ocrotit de legiuitor, avizul Ministerului Culturii și Cultelor trebuie să aibă la bază o documentație solidă, verificată și avizată de organisme de specialitate, în cazul de față Comisia Națională a Monumentelor Istorice”, se arată în acțiunea în instanță formulată de reprezentanții clerului. Argumentele Mănăstirii Moldovița și ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu au fost suficiente pentru judecătorii Curții de Apel Suceava, care au respins cererea de suspendare a avizului nr. 71/Z/2006. Sentința a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.
– Cazul a ajuns pe masa reprezentanților UNESCO
Pentru că mănăstirea se află în patrimoniul UNESCO, stareța de la Moldovița, maica Benedicta, a înștiințat și acest for. Printr-o adresă din 6 iulie 2006, ambasadorul Andrei Magheru, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO, a anunțat conducerea Mănăstirii Moldovița că întreg cazul este tratat cu maximă seriozitate de acest for. „Țin să vă asigur, Maică Stareță, că Delegația Permanentă și eu personal vom face demersurile ce se impun pe lângă conducerea Ministerului Culturii și Cultelor spre a se respecta prevederile înscrise în legislația românească, precum și convențiile internaționale la care țara noastră este parte. Construirea unei case de tip hotel încalcă în mod flagrant dispozițiile articolului 59 din Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, în care se menționează că se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 200 de metri în localitățile rurale, măsurată de la limita exterioară de jur împrejurul monumentului”, se arată în adresa trimisă Mănăstirii Moldovița de reprezentanții UNESCO.
– Miza ar fi o suprafață de 750 mp aflată în proprietatea soților Curelaru, dar dorită de mănăstire pentru o parcare
Familia Curelaru spune că, de fapt, miza este cu totul alta. Este vorba de o suprafață de 750 de mp aflată în proprietatea soților Curelaru, la limita dinspre Mănăstirea Moldovița. Reprezentanții lăcașului de cult ar fi vrut să ia acest teren pentru a amenaja o parcare. „Noi le-am cerut suma de 50.000 de euro, dar ei nu au fost de acord cu acest preț și de aici a plecat toată nemulțumirea. Considerăm că suma cerută este una corectă, dar după câte se vede nu și pentru reprezentanții Mănăstirii Moldovița. Cât privește avizele legate de renovarea locuinței și ridicare altei construcții, totul s-a făcut oficial, cu respectarea legilor în vigoare”, a precizat soțul Gabrielei Curelaru. Pentru ca cei 750 mp să ajungă în proprietatea mănăstirii, familia Curelaru a fost vizitată de un trimis al lui Gigi Becali, dar discuțiile s-au terminat înainte de a începe efectiv, părțile mărginindu-se doar să tatoneze terenul.
Mănăstirea Moldovița are o vechime de aproape 500 de ani
Aflată în patrimoniul UNESCO, Mănăstirea Moldovița a fost ridicată în 1532. Ctitor al acestui așezământ a fost domnitorul Petru Rareș, iar în imediata apropiere a actualei mănăstiri se pot vedea încă zidurile uneia mai vechi, atestată documentar din 1410, de pe vremea lui Alexandru cel Bun. În 1785, mănăstirea este desființată, și până în 1932 – 1934, când și-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. Acum doi ani, la gospodăria mănăstirii s-a produs un devastator incendiu care a mistuit bunuri de circa 4 miliarde de lei veci, iar acum refacerea clădirilor distruse se apropie de final.