Raza de lumină

Capătul tunelului e încă departe pentru FC Botoșani, dar o rază de lumină parcă-parcătot se vede! Așa cum spuneam în ultimul meu articol de la această rubrică (era de fapt mai degrabă o bucățică din speranțacare știți că moare penultima!), ceasul socotelii se cam apropie pentru cel mai mare deversor de golănie și de spălare de bani din tot fotbalul mondial – Dinamo București, iar faptul că socoteala finală a început tocmai cu echipa păgubităde derbedeii care au fluierat, indirect, în defavoarea ei, FC Botoșani, e doar un act de justiție, probabil divină. Zic asta, deoarece făcătorii presupuși de justiție cu armamentul din dotare (fluier, steag, cartonașe) n-au nicio treabă cu noțiuni precum corectitudine, regulament, dreptate, ei venind atât de vizibil chitiți să-și îndeplinească misiunile golănești, încât adesea te ia cu vomă. Faptul că spectatorii de pe întreg cuprinsul patriei au revenit la străvechea strigătura „Ho-ții, ho-ții!” vorbește de la sine despre principalaîndeletnicire a golanilor numiți Hațegan, Kovacs etc. La Botoșani, alaltăieri, intențiile penale inițiale ale fluierașului Gaman au suferit un scurtcircuit, imediat după ce penalty-ul acordat de el (desigur, pentru Dinamo!) a fost ratat. Probabil că și-a dat până și derbedeul seama că nu poți îngroșa obrazul la infinit: penalty-ul fusese o ciocnire cap în cap, din care fundașul Botoșaniului ieșise accidentat, nicidecum atacantul dinamovist, iar antrenorul Andone, pe care normal că l-a apucat nebunia pe margine, văzând porcăria, fusese și el eliminat, cu cartonaș roșu! Odată cu ratarea penalty-ului, s-o fi petrecut ceva în mintea fluierașului, așa că până la final nu a mai făcut porcării. Astfel, Botoșaniul a urcat pe loc de baraj, și continui să fiu convins de două lucruri: că Botoșani se salvează și că Dinamo se cară naibii pe urmele lui Ceaușescu!… că numai Dinamo și Steaua lui Talpan au mai rămas să ne amintească de comunism!