Ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea și transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată la comisiile Parlamentului, care consideră că, în contextul actual, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii României.
Președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean, a declarat, miercuri, că la nivelul Comisiei de politică externă a fost înghețată procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care „a recurs și recurge la acțiuni de reprimare violentă a propriei populații”.
Titus Corlățean nu a nominalizat statul la care se referă, însă surse politice au precizat pentru MEDIAFAX că este vorba despre acordurile semnat în noiembrie 2010 la București, cu ocazia vizitei președintelui sirian, Bashar Al-Assad.
„A existat o solicitare a MAE – pe care tehnic vorbind o înțeleg de deplin la nivelul Comisiei de politică externă – pentru a finaliza o anumită procedură de ratificare, anumite acorduri, importante, utile, necesare, care n-au fost ușor negociate, dar care urmau să fie încheiate și care ar trebuit să fie ratificate pe relația cu un anumit stat care are probleme în clipa de față în regiune”, a spus Titus Corlățean.
El a spus că evaluarea politică la nivelul Comsiei de politică externă a fost în sensul că aceste acorduri sunt necesare, sunt utile.
„Dar noi, la nivelul Parlamentului și până la urmă la nivelul statului român, este bine să evităm să ne asumăm anumite gesturi care în relațiile internaționale astăzi, când regimul statului respectiv a recurs și curge la acțiuni de reprimare violentă a propriei populații, aceste gesturi ar fi putut fi interpretate negativ, ca o modalitate de cooperare cu un regim care este supus sancțiunilor internaționale și sancțiunilor UE”, a adăugat el.
„Ne-am păstrat această poziție, credem că nu am greșit, vom ieși din procedura înghețată de ratificare numai la momentul când vor exista motive obiective să facem acest lucru”, a mai spus Corlățean.
Președintele Traian Băsescu a semnat, în 3 februarie, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România și Republica Arabă Siriană privind extrădarea și a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnate la București la 10 noiembrie 2010.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în noiembrie 2010, cu ocazia vizitei președintelui sirian, Bashar Al-Assad, la București, că Tratatul de extrădare între România și Siria a fost semnat în 10 noiembrie, în cursul serii, „între concert și dineu”.
Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat și Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiției, Cătălin Predoiu, și ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.
Ministerul Justiției a informat, în 12 noiembrie, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-și executa pedeapsa în țara de origine, MJ precizând că instituția transferării condamnaților nu trebuie confundată cu cea a extrădării.
„Cu ocazia vizitei oficiale în România a domnului Bashar Al-Assad, președintele Republicii Arabe Siriene, au fost semnate două instrumente de cooperare judiciară între cele două state, respectiv Tratatul între România și Republica Arabă Siriană privind extrădarea și Tratatul între România și Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate”, arăta MJ, într-un comunicat.
Potrivit Ministerului român al Justiției, semnarea celor două tratate prezenta o mare importanță din perspectiva migrării fenomenului infracțional către state mai puțin accesibile din punct de vedere al sistemelor juridice, care necesită adoptarea unei politici penale de maximizare și concentrare a eforturilor în lupta împotriva criminalității organizate.
În prezent, relațiile de extrădare între România și Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenția între Republica Socialistă România și Republica Arabă Siriană privind asistența judiciară în materie civilă, familială și penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenției din 1978.
Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relația dintre România și Republica Arabă Siriană și reglementează: „obligația de extrădare”, „infracțiuni care dau loc la extrădare”, „motivele obligatorii de refuz”, „motive facultative de refuz”, „obligații în caz de refuz al extrădării”, „cererea de extrădare și documentele necesare”, „admisibilitatea documentelor și traducerea”, „arestarea provizorie”, „proceduri simplificate”, „comunicări ulterioare”, „hotărârea și predarea”, „predarea temporară și predarea amânată”, „cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state”, „sechestrarea și remiterea de bunuri”, „regula specialității”, „tranzitul”, „reprezentare și cheltuieli”, „consultări”, „asistența consulară”, „relația cu alte tratate” și „dispoziții finale”.
Față de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană și cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.
În ceea ce privește procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorității judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condițiilor pentru a se solicita extrădarea, precum și a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiției și în cazul întrunirii condițiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcție de instrumentul juridic aplicabil între România și statul solicitat).
Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate își propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecție propriilor cetățeni, dar și nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România și Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relațiilor bilaterale.
Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-și executa pedeapsa în țara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanți sunt. Hotărârea de condamnare este pronunțată așadar în acest caz de către autoritățile unui stat semnatar, împotriva unui cetățean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia și Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.
La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adițional la aceasta (Strasbourg, 1997).
Dispozițiile Tratatului corespund cu cerințele legislației internaționale în domeniu, cuprinzând dispoziții referitoare la condițiile în care se poate acorda transferul, documentele necesare precum și efectele transferării atât pentru statul de condamnare cât și pentru statul de executare.
„Precizăm că instituția transferării persoanelor condamnate nu trebuie confundată cu cea a extrădării, aceasta din urmă fiind o formă de cooperare prin care o persoană care se sustrage de la actul de justiție este predată statului solicitant”, sublinia MJ.
Tratatele bilaterale trebuie să fie ratificate atât de partea română, cât și de partea siriană, în conformitate cu legislația fiecărei părți contractante, urmând să intre în vigoare după ce va avea loc schimbul de notificări cu privire la finalizarea procedurilor de ratificare în ambele țări. Potrivit articolului 39 din Legea 590/2003, textele tratatelor bilaterale nu pot fi făcute publice până la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În Siria este deținut omul de afaceri Omar Hayssam – cetățean sirian, născut în 1 martie 1963 – care la București a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.
Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcții a șefilor de servicii de informații române, dar și a procurorului general al României.
Autoritățile române au inițiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-și ispăși pedeapsa la închisoare.
Omar Hayssam se află în prezent în închisorile siriene, a declarat președintele sirian Bashar al-Assad într-un interviu pentru ziarul „Adevărul”, menționând că după ce acesta își va ispăși condamnarea în Siria, cele două părți vor discuta despre ce urmează să se facă mai departe.
Președintele sirian a explicat într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România. „Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă țară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce își ispășește condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în țara respectivă, pentru a-și ispăși și condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuția nu e politică, e la nivelul instituțiilor abilitate”, a spus Bashar al-Assad.
Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispășit în România doar diferența de pedeapsă, președintele sirian răspunde: „Asta nu scrie în acord”.
„Spun ca logică, așa cum văd eu lucrurile: important e ca persoana să fie condamnată, să fie în închisoare. Pentru că avem asemenea acorduri și cu alte țări arabe. Fiecare caz se studiază de sine stătător. Această persoană se află în închisoare. Mulți români cred că el e liber în Siria, dar el este în închisoare, cu condamnare și condamnarea e de câțiva ani. După semnarea acestui acord, vor începe discuțiile pe acest caz. Asemenea discuții nu țin de serviciile de informații, e vorba de puterea judecătorească”, a afirmat președintele sirian.
El a menționat, potrivit ziarului „Adevărul”, că Omar Hayssam se află sub incidența legii siriene și „fiecare țară are regulile ei”.
