Aproape 19 la sută din elevii români au abandonat școala în 2006, procentul fiind mai ridicat față de media europeană de doar 14,9 la sută, potrivit unor studii pe care consorțiul EDU-GATE le-a prezentat pentru a-și argumenta propunerile pentru îmbunătățirea sistemului românesc de educație.
Astfel, potrivit studiului PISA din februarie 2008 și al unui studiu UNDP prezentat în luna mai la Academia Română, rata de părăsire timpurie a școlii în învățământul preuniversitar era, în 2006, de 19 la sută față de media de 14,9 la sută în UE. Reperul european în materie este de zece procente și este programat să se înregistreze în țările UE în anul 2010.
Cu toate acestea, procentul populației de 20-24 ani care a absolvit măcar liceul era, în 2006, de 77,2 la sută, apropiat de media din UE, care era de 77,3 la sută. Ținta în această privință este de 85 la sută, de atins tot în 2010.
Nivel scăzut de performanță.
Studiile citate de EDU-GATE, o asociație de specialiști români în politicile publice din educație, mai arată că ponderea elevilor de 15 ani care nu reușeau să atingă nici cel mai scăzut nivel mediu de performanță era de 52,7, la sută față de media europeană de 19,4 la sută.
Ponderea profesorilor români cu rezultate proaste sau mediocre la titularizare era, în 2007, de peste trei ori mai mare față de cea din UE, adică 60 la sută față de 18 la sută în UE. În plus, procentul adulților care participă la forme de educație permanentă în timpul vieții era de 1,3 la sută în România față de 12,5 la sută în UE.
Pentru că inovatorii și oamenii de știință români aleg să migreze sau să lucreze în străinătate, „indicele compozit de inovare” al României a fost, în 2006, de cinci ori mai mic decât media europeană, iar tendința de scădere este cea mai accentuată comparativ cu celelalte țări europene.
Propuneri.
Potrivit consorțiului EDU-GATE, aceste studii definesc rolul statului în educație, adică responsabilitățile Ministerului Educației și Cercetării, precum și principiile de bază ale organizării unui minister al educației pe baza standardelor din anumite state ce au obținut performanțe deosebite în domeniu precum Finlanda, Singapore, Marea Britanie sau British Columbia (Canada).
Acest grup de experți din societatea civilă a elaborat două documente de proiectare și fundamentare a sistemelor de educație și formare profesională. Denumite „Rolul statului și al administrației publice centrale și locale în educație” și „Lista problemelor de rezolvat în educație”, ele sunt destinate celor care „sunt responsabili de politicile publice de educație din România”.
Obiectivul strategic al transformării școlii ca sistem, în viziunea Consorțiului, este „generarea sustenabilă a resursei umane naționale competitive”, iar pentru îndeplinirea acestuia, începând din anul 2012 și pentru minimum cinci ani, România ar trebui să aloce minimum opt la sută din PIB pentru „cheltuieli pentru Educație”.
Rata abandonului școlar în învățământul pre-universitar românesc, 19%
