Dacă în România de astăzi Ministerul Apărării Naționale permite publicului, într-o transparență deplină, accesul – prin site-ul mapn.ro – la o serie de informații din sistemul de apărare (conducere, structuri, Stat Major General, misiuni internaționale, precum și detalii cu privire la recrutare, achiziții militare, afișând totodată o serie de acte normative care vizează domeniul de apărare), în perioada regimului comunist și a alinierii la Tratatul de la Varșovia existau restricții și interdicții severe, unele de-a dreptul absurde.
Unde s-ar fi pomenit atunci ca efectivele unităților militare să fie publice, sau comandamentele de corp de armată să-și afișeze structura pe trupe combatante și auxiliare?
Acest lucru era însă firesc cu mai bine de…un secol în urmă.
„De a fi cu folos întrebuințată pentru uzul militarilor și ori cărui cetățean”
Răsfoind „Almanachul militar pe anul 1905”, o cărțulie de buzunar care mi-a ajuns din întâmplare în mână, am avut prilejul să constat că exista o transparență absolută în privința structurilor militare.
Cărțulia („întocmită de Botnowski Wladimir, elev guard de geniu cl. II-a”), tipărită la Tipografia M.S. Niculescu & Co, București, își definește dintru-început rostul: „de a fi cu folos întrebuințată pentru uzul militarilor și ori cărui cetățean, care se interesează de armată”.
Cu nota că „toate exemplarele vor purta semnătura proprie a autorului”, almanahul prezintă pe file de calendar o serie de „notițe militare zilnice” (pe luni și zile, precum „Sâmbătă 22 ianuarie – 1878, se trage asupra Vidinului cel din urmă foc Român pe câmpiile Bulgariei”, sau „Miercuri 31 august – 1877, se prezintă M.S. Domnitorului, steagul turcesc luat după lupta înverșunată din ajun de la reduta Griviței”…) liste cu „Patroanele corpurilor de trupă și stabilimentelor militare”, „Drapelele decorate în răsboiul 1977-1878”, taxele pentru telegraf, telefon și poștă, sau informații „Din mersul trenurilor CFR”, cu „Tarifa Căilor Ferate Române”.
România era împărțită în 34 de regiuni teritoriale
Urmează apoi informații cu privire la „Puterea armată a României” (cu trupa și ofițerii, cu angajările voluntare, copiii de trupă și reangajările), sunt prezentate „Erarhia militară a ofițerilor în armată”, „Dispozițiunile pentru înaintare în grad”, „Soldele ofițerilor” și urmează „Comandamentele cu numele și gradul comandanților și șefilor de servicii actuali” (de la „Ministerul de Răsboiu”, cu serviciile și direcțiunile sale, la „Comandamentele de corp de armată, divizii, brigăzi, corpuri de trupă și serviciu”).
Sunt detaliate „Regiunile teritoriale de recrutare” (România fiind împărțită atunci în 34 de regiuni teritoriale corespunzătoare celor 34 de regimente de infanterie), Corpurile de armată, cu diviziile, brigăzile, trupele de infanterie, de cavalerie, de artilerie și trupele auxiliare, precum și serviciile și stabilimentele militare, cu ilustrații inserate ale comandanților (generali de divizie și de brigadă).
Urmează apoi Școlile militare, cu durata cursurilor, „condițiunile de admitere”, sporurile de hrană, posibilitățile de avansare…
„Efectivele corpurilor și serviciilor”, „Câteva notițe anexe” și „Valoarea monedelor străine”
Este reprodus și „Bugetul cheltuielilor Ministerului de Răsboiu pe exercițiul 1904-1905”, tabelul cu „Efectivele corpurilor și serviciilor” și „Reședințele comandamentelor și garnizoanele trupelor, aranjate în ordine alfabetică” (pe localități, cu adresele cu stradă și număr).
Almanahul prezintă și „Câteva notițe anexe”, cu sărbătorile naționale, sărbătorile familiei regale, „sărbătorile prescrise de Sf. Sinod ce se țin de autoritățile civile, comandamente, trupe și serviciile militare”, „sărbătorile ce se țin de instanțele judiciare”, de școli și de administrația CFR, și sunt etalate date din calendarul evreiesc sau din cel mahomedan.
Pentru utilitate, sunt notate „Măsurile vechi transformate în măsuri de sistem metric” (cu particularitățile pe zone – Muntenia și Moldova), „Valoarea monedelor străine” („galbenul austriac, lira din Englitera, napoleonul din Francia, imperialul din Rusia…”) și sunt oferite „Câteva explicațiuni asupra serviciului de telegraf, telefon și poștă”. Pe scurt, utilitate și transparență.
Comandanții Corpurilor de Armată
Din suita de fotografii care ilustrează almanahul, se remarcă portretele familiei regale, Alteța Sa Regală Ferdinand, Principe al României, fiind prezentat ca „Moștenitor Presumtiv al Coroanei României”, General de Divizie, Comandant al Corpului II Armată și Inspector General al Cavaleriei, căpitan al Batalionului I Vânători și al Regimentului de Infanterie prusian nr. 68, precum și colonel în Regimentul de Infanterie ungară nr. 6 „Carol I Rege al României”.
A.S.R. Principele Leopold de Hohenzollern, căpitan al Regimentului III Dâmbovița nr. 22, se afla în subordinea A.S.R. Ferdinand.
Comandanți ai Corpurilor de Armată erau, alături de principele Ferdinand, generalii de divizie Mihail Popescu (I), Sergie Băicoianu (III) și Leonida Iarca (IV).
