RARANCEA. În 10 ianuarie 1757, Constantin Cehan Racoviță Vodă întărea mănăstirii Slatina moșia Rărence.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Rărința, moșia lui mănăstirii Slatina, „71 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Mihail, 1 diacon, Grigoraș, 1 dascăl, Grigoraș, 1 jidov, Herșcul, 2 barani, Ștefan Scântei și Vasile sin Scântei, , 3 văduve, Vasilca păscărița, Nastasia Burisoai și Catrina, 12 case pustii și 50 birnici, adică: Alecsa vornic, Ursul Carcia, Macsin Negură, Iacob sin Angheluții, Georgii ungurian, Simion, Ion Țubuliac, Mihalachi petecar, Chirilă, Acsintii Cârnaț, Vasile cojocar, Grigoraș Cârnaț, Simion Cârnaț, Costin Cârnaț, Ștefan Sulhacu, Ștefan Cârnaț, Grigoraș Corneț, Ion Holbul, Grigoraș cioban, Neculaiu Lungul, Tănasii, Prodan, Neculaiu nepot Lungul, Lungul pivariol, Toader sin Lungul, Ion sin Lungul, Postolachi dulgher, Mihail rus, Mihaiu Cocârlă, Vasile sin Cașul, Gavril strugar, Ion Sandoveiu, Sandul Morăraș, Postolachi, Ștefan sin Morăraș, Grigoraș Nica, Grigoraș Chironda, Alecsa, Neculai Chironda, Grigoraș, Nicolaiu rus, Roman Rusnak, Neculaiu cojocar, Ioniță croitor, Petre croitor, Iacob olar, Ivan ciobotar, Vasile cojocar, Alecsa morar și Andrei rus.
Satul de pe malul drept al Hucăului, mai jos de Toporăuți, Rarancea sau Rărence, cum este menționat în unele documente, ba chiar Rărința, în recensământul lui von Spleny, din 1775, când Rarancea avea 2 popi, 66 țărani și 1 baran.
Biserica Adormirii Maicii Domnului din Rarancea, construită între anii 1786-1787, restaurată în 1886, avea, în 1843, 2.161 enoriași, păstoriți de parohii Simeon Nichitovici și Ioan Mitrofanovici. În 1876, biserica avea 3.287 enoriași, se afla sub patronatul lui Mihail Sturdza și era slujită de parohul Theodor Tarnavschi. În 1907, paroh era același Teodor Tarnavschi, născut în 1825, preot din 1851, paroh din 1860, preot cooperator fiind Ilarion Prelici, născut în 1872 la Breaza, preot din 1898, iar cantor, din 1876, Ștefan Paulovici, născut în 1839.
Din 1860, funcționa la Rarancea o școală cu 6 clase și o școală secundară, cu 3 clase[2].
În 1888, comuna Rarancea a trecut în grup la legea greco-catolică, nemulțumiți fiind sătenii de tradiția păstoritului local greco-ortodox[3].
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 398
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 16, 1876 p. 26, 1907 p. 56
[3] REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 6, 1 aprilie 1888, p. 9