Rapsodul Gheorghe Lungoci a pășit în amintire

Violonist care desfăcea în strune respirația duioasă a Pământului, la fel de dumnezeiește meșteșugit cum o făcea, la instrumente de suflat, regretatul lui frate, Silvestru Lungoci, rapsodul Gheorghe Lungoci, tezaur uman viu al Bucovinei, a pășit în amintire.
Umorul lui veșnic proaspăt și inconfundabil, dar mai ales povestea de dragoste neasemuită pe care a trăit-o cu vioara (cumva asemănător cu Charlie Chaplin), precum și stilul aproape ancestral de transpunere muzicală a spiritului neamului românesc fac din bădița Ghiță Lungoci un reper artistic autentic pe calea deschisă, cândva, de Niculae Picu și de Grigore Vindireu, dar continuată desăvârșit de frații Silvestru și Gheorghe Lungoci din Călugărița Horodnicului, amândoi plecați să desăvârșească armonia universală.
Filmele și înregistrările audio realizate de Centrul Cultural „Bucovina” țin cântecele lui Gheorghe Lungoci în spațiul trăirilor fără de bătrânețe și fără de moarte, înveșnicindu-i și numele, dar absența lui va rămâne arsură în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut.
Dumnezeu să-l odihnească, ascultându-i, în suprema veșnicie, cântecele lui nepieritoare!