Raportul MCV: În domeniul combaterii corupției la nivel înalt există încă obstacole semnificative

Raportul MCV privind România publicat de CE arată că în domeniul combaterii corupției la nivel înalt există încă obstacole semnificative, menționează că sunt declarații ale unor politicieni care își exprimă simpatia față de persoane condamnate și aplicarea neuniformă a normelor privind miniștrii, informează Mediafax.”Cu toate acestea, în domeniul combaterii corupției la nivel înalt există încă obstacole semnificative. În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată și a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupție nu sunt întotdeauna tratate ca infracțiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare să indice o anumită reticență a judecătorilor de a-și asuma consecințele unei constatări a vinovăției, ceea ce se află în contradicție cu ghidul de stabilire a pedepselor al însăși Înaltei Curți”, se menționează în raportul dat publicității miercuri.Raportul arată că, în ceea ce privește confiscarea activelor și recuperarea activelor, confiscarea extinsă, care cuprinde și activele rudelor, rămâne o procedură recentă la care se recurge relativ rar.”Această reticență este subliniată de declarațiile unor politicieni români care își exprimă simpatia față de persoanele condamnate pentru acte de corupție. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniștrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură și cu modificările aduse Codului penal și adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile. Organismele judiciare din România, inclusiv Înalta Curte și Consiliul Superior al Magistraturii, și-au exprimat îngrijorări grave cu privire la modificări, întrucât acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislației aplicabile infracțiunilor de corupție, precum luarea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu”, se adaugă în raport, menționându-se că din datele DNA reiese că un număr de 28 de parlamentari au fost condamnați sau sunt judecați pentru fapte de corupție. Raportul se referă și regimul de prescripție modificat, prin care perioada de prescripție ar fi redusă în mod substanțial. „Rapoartele MCV au cuprins în mod frecvent observații cu privire la regimul de prescripție din România, care conține o dispoziție relativ neobișnuită conform căreia prescripția încetează numai în momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive”, se menționează în document.Raportul mai arată că, printre alte dispoziții importante se numără și redefinirea conflictului de interese în vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidența răspunderii în cazul săvârșirii unei infracțiuni, adăugându-se că „s-ar părea că o altă modificare propusă are ca efect eliminarea oricăror urmări legate de corupție în cazul persoanelor care au primit deja o condamnare sau o pedeapsă”.Potrivit raportului, aceste modificări au stârnit reacții din partea magistraților români și a comunității internaționale, una dintre problemele ridicate fiind faptul că în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției se prevede că toți funcționarii publici care dețin funcții legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie să intre sub incidența unor norme de incriminare a corupției și a conflictului de interese. Curtea Constituțională a României a hotărât, în ianuarie 2014, că modificările sunt neconstituționale și a invocat, în special, necesitatea de a respecta obligațiile care decurg din legislația internațională, precum și principiul egalității în fața legii, consfințit în Constituția României, această decizie reprezentând „o importantă demonstrație a existenței unui echilibru de puteri”, însă continuă să fie surprinzător faptul că au fost aprobate modificări care păreau să conteste direct principii atât de importante.