Mai mult de un sfert dintre români, 27%, spun că au dat mită în sistemul sanitar, iar 65% consideră că fenomenul corupției în general s-a amplificat în ultimii doi ani, potrivit Raportului făcut public marți de Transparency International.
În ceea ce privește percepția corupției, România se situează pe poziția a șasea după Portugalia, Franța, Cipru, Spania și Marea Britanie și peste media UE, de 52%. De asemenea, procentul celor care cred că nivelul corupției a rămas același este de 27%, în timp ce 8% consideră că a scăzut.
De asemenea, românii se numără printre cetățenii UE care consideră că problema corupției în sectorul public este una foarte serioasă. În același context, românii consideră, în proporție de 63%, că relațiile personale sunt foarte importante în soluționarea unor probleme în sectorul public, România situându-se totuși pe locul al 16-lea dintre cele 20 de țări UE în care s-a desfășurat sondajul pe baza căruia a fost realizat raportul Transparency International, dar foarte aproape de media UE.
Majoritatea cetățenilor UE consideră că partidele politice sunt cele mai afectate de corupție, urmate de Parlament, oficiali, mediul de afaceri, presă, sistemul judiciar, poliție, sistemul medical, culte, educație, ONG-uri și Armată. Și în cazul României, tot partidele politice sunt indicate drept principala sursă de corupție.
Dintre cei chestionați, 17% au recunoscut că au dat mită în ultimele 12 luni, când s-au aflat în contact cu entități dintre cele incluse în topul corupției. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al șaselea în UE, după Lituania, Grecia, Slovacia, Letonia și Cipru și peste media UE, de 11%.
Cei mai mulți europeni, 12%, afirmă că au dat mită în domeniul serviciilor de sănătate. În cazul României, procentul celor care spun că au dat mită în sistemul sanitar este de 27%, românii situându-se pe locul trei după lituanieni și slovaci. De asemenea, 13% din români spun că au dat mită în sistemul judiciar, iar 11% au dat mită pentru servicii funciare. Urmează în ordine poliția (9%), educația (7%), serviciile de registratură și autorizații (6%) și la egalitate, cu 1% repondenți care spun că au dat mită, domeniile utilităților și taxelor.
În ceea ce privește motivele pentru acordarea mitei, cei mai mulți români, 42%, spun că aceasta a fost acordată drept cadou sau drept mulțumire, în timp ce 30% au făcut-o pentru a grăbi lucrurile, 23% pentru că era singura cale de a beneficia de respectivul serviciu, iar 5% pentru a obține un serviciu mai ieftin.
Măsurile guvernamentale anticorupție sunt considerate ineficiente de 58% din români, în timp ce 28% nu le consideră nici eficiente și nici ineficiente, iar 13% le consideră eficiente. Ciprioții conduc în top, considerând în proporție de 83% că măsurile anticorupție ale propriului Guvern sunt ineficiente, în timp ce pe ultimul loc sunt danezii, doar 27% considerând ineficiente acțiunile propriului Executiv.
Totodată, româniii cred, în proporție de 61%, că oamenii obișnuiți pot influența lupta anticorupție, cei mai optimiști din acest punct de vedere fiind portughezii (85%), iar cei mai sceptici lituanienii (38%). Cei mai mulți români, 71%, cred că se pot implica semnând o petiție prin care să ceară Guvernului să facă mai mult în lupta anticorupție, alte variante luate în calcul fiind participarea la un protest anticorupție (50%), statutul de membru activ al unei organizații care activează în domeniu (38%), achiziționarea de bunuri și servicii la un preț mai mare de la o companie care nu este coruptă (35%), difuzarea de informații despre cazuri de corupție prin canalele media de socializare (37%).
Mai mult de jumătate dintre români, 59%, se declară dispuși să raporteze un incident de corupție, România situându-se pe locul 14 și sub media UE, de 71%. Cei mai deciși să raporteze cazuri de corupție sunt germanii (94%) și danezii (93%), iar ultimul loc revine ungarilor (30%). În astfel de cazuri, românii s-ar adresa în primul rând unei instituții guvernamentale anticorupție (46%), instituției implicate (34%), presei (15%), unei organizații independente (3%) sau altor instituții. Dintre cei care nu sunt dispuși să reclame un caz de corupție, mai mult de jumătate își motivează decizia prin faptul că nu s-ar schimba nimic, 20% spun că se tem de consecințe, 15% nu știu unde să raporteze, iar 6% au invocat alte motive.
În jur de 1.000 de persoane din fiecare dintre cele 20 de țări din Uniunea Europeană au fost chestionați în perioada septembrie 2012 – martie 2013, ca parte a studiului „Barometrul Corupției Globale 2013”.
