Ajustarea fiscală, care a presupus măsuri precum tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, reducerea prtestațiilor sociale sau creșterea TVA, putea fi făcută mai gradual, cu un impact mai redus asupra economiei, mai ales ținând cont de nivelul scăzut al datoriei de stat, potrivit unui raport al FMI.
FMI arată că acordul stand-by cu România derulat în perioada 2009-2011 și-a atins obiectivele, contribuind la stabilitatea economică și soliditatea sistemului financiar, potrivit unui raport de evaluare a programului convenit cu Guvernul român, prezentat recent de Fond.
„În 2010 (la jumătatea anului – n.r.), Guvernul a introdus măsuri fiscale radicale pentru a combate efectele contracției economice, mai profundă decât se estimase, măsuri care ar fi contribuit la scăderea producției economice. Măsurile – majoritatea pe partea de cheltuieli, cu scopul de a readuce costurile la nivelurile din 2007 – au presupus tăierea cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a prestațiilor sociale, alte reduceri ale cheltuielilor publice cu bunuri și servicii, o scădere cu peste 8% a numărului angajaților din sectorul public. O majorare a TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, a fost de asemenea operată în iulie 2010. Aceste măsuri au asigurat atingerea obiectivelor din program (…) Cu toate acestea, măsurile au determinat o poziție foarte prociclică, întârziind practic revenirea economică. Privind în retrospectivă, s-ar putea spune că procesul de ajustare putea fi mai gradual, în special ținând cont de nivelul relativ redus al datoriei publice a României”, se arată în raport.
FMI notează că, la momentul respectiv, țintele din program fuseseră deja „relaxate substanțial”, adaptate la contracția economică peste estimări, iar politica monetară susținea revenirea economică.
Documentul a fost pregătit la nivel de specialiști și nu reflectă neapărat opiniile FMI sau ale Guvernului român, se spune în raport.
Raportul FMI amintește că țintele de deficit bugetar pentru 2009 și 2010 au fost ridicate la prima și la a patra evaluare a acordului stand-by, din cauza declinului economic abrupt, însă temerile privind situația fiscală pe termen scurt au fost calmate de soliditatea programului pe termen mediu, care a stins motivele de îngrijorare privind sustenabilitatea fiscală.
„Mai precis, ajustarea fiscală din 2009 a fost deraiată de contracția economică mai abruptă față de estimări, de întârzierile în implementare și de incertitudinea politică”, se spune în document.
Guvernul a reușit să atingă ținta revizuită de deficit bugetar pentru 2009 prin scăderea cheltuielilor de capital, plăți mai scăzute în contul dobânzilor și o revenire târzie a veniturilor la buget, în pofida întârzierilor în implementarea unor măsuri pe partea de cheltuieli și incertitudinilor privind bugetul înainte de alegerile prezidențiale, care de altfel au întârziat efectuarea celei de-a doua evaluări a acordului.
După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor inițiale ar mai fi necesară o creștere cu circa 16%.
Primul care a vorbit despre majorarea salariilor bugetarilor a fost președintele Traian Băsescu, care a spus în Parlament că puterea are datoria de a găsi soluții ca în jurul datei de 1 iunie să fie „reîntregite” salariile bugetarilor.
Surse oficiale au declarat pe 9 martie că premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenționează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Mugur Isărescu spunându-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului și că pe el îl interesează creșterea consumului.
Potrivit suselor, una dintre variantele aflate în analiză este ca pierderea salarială în sectorul bugetar să fie recuperată în etape, dintre care una aplicată începând cu luna iunie, iar restul banilor să fie acordați ulterior.
Pe fondul crizei financiare mondiale, România a contractat în luna martie a anului 2009 un acord stand-by pe doi ani cu FMI, pentru echivalentul a 13 miliarde euro, completat de finanțare suplimentară de la Comisia Europeană și Banca Mondială pentru un pachet total de asistență externă de 20 miliarde euro.
Colaborarea cu FMI a fost continuată la începutul anului 2011 prin încheierea unui acord de tip preventiv de 3,6 miliarde euro, completat de finanțare de 1,4 miliarde euro de la Comisia Europeană și 400 milioane euro de la Banca Mondială.
Raportul FMI amintește că toate evaluările trimestriale ale programelor convenite cu România au fost încheiate cu succes, cu atingerea marii majorități a obiectivelor.
