CNSAS a trimis anul trecut în instanță 206 dosare ale unor persoane suspectate că ar fi fost lucrători sau colaboratori ai Securității, printre acestea numărându-se regizorul Alexa Visarion, fostul director al ONB Dorel Popescu și peste 50 de deținători ai titlului de revoluționar.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a inițiat acțiuni în instanță pentru constatarea calității de lucrător sau colaborator al fostei Securități pentru 206 persoane, potrivit raportului instituției pe 2012.
Dintre cele 206 noi acțiuni în constatare inițiate anul trecut, 112 privesc calitatea de lucrător și 94 pe cea de calitatea de colaborator al fostei Securități.
În 75 de cazuri, CNSAS a câștigat pe fond, în unele persoanele cercetate făcând recurs, iar în 13, a pierdut pe fond, instituția formulând recurs. Restul proceselor sunt în curs de soluționare.
Aproximativ 100 dintre persoanele ale căror cazuri au ajuns în instanță au fost verificate în urma exercității dreptului de acces la propriul dosar întocmit de fosta Securitate.
Peste 50 de persoane dintre cele ale căror cazuri au fost transmis în instanță au fost verificate în calitate de deținători ai titlului de revoluționar, 17 ca membri ai consiliului local, iar șase în calitate de primari sau viceprimari.
După ce le-a fost constatată de CNSAS calitatea de colaboratori, au ajuns în instanță anul trecut: Imre Sallai, verificat ca viceprimar la Sărmașu, județul Mureș, candidat la alegerile parlamentare, Petre Sterpu, viceprimar la Stoienești, județul Giurgiu, Constantin Stoica, primar la Colibași, județul Giurgiu, Constantin Stoican, primar la Balta, județul Mehedinți, Ion Șerban, primar în Livezile, județul Mehedinți, și Adrian Macuc, viceprimar la Dimăcheni, județul Botoșani, în al cărui caz CNSAS a pierdut procesul pe fond, formulând recurs.
Printre persoanele verificate în alte calități se numără Alexa Visarion, verificat în calitate de președinte fondator al Asociației Culturale Diallog, Dorel Badea Popescu, verificat în calitate de director la Opera Națională București, Viorica Crișan – director la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Mircea Borcilă – șef de catedră la Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Ion Stancu – prodecan, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Pitești, în cazul cărora a fost invocată tot calitatea de colaborator.
Alte cazuri ajunse în instanță în 2012, tot sub suspiciunea de colaborare cu fosta Securitate, au fost cele ale unor persoane verificate în diverse funcții – Constantin Cleciu, director, Agenția pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, Ministerul Economiei și Comerțului, Iuliu Szep, director general, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Claudiu Ioan Cărpineanu, inspector șef adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, Corneliu Râclea, director executiv, Agenția pentru Protecția Mediului, județul Vaslui, al cărui caz a și fost câștigat de CNSAS pe fond, formulându-se recurs.
Membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din România au făcut, de asemenea, obiectul cercetărilor, anul trecut fiind trimise în instanță cazurile lui Vasile Brânzan, președintele Filialei Gorj a asociației, Ion Gândacu, membru fondator al Filialei Mehedinți, și Petru Orban, vicepreședinte al Filialei Harghita.
Magistrații în cazul cărora a fost invocată calitatea de colaborator al fostei Securități au fost Iulian Preda, procuror la Parchetul Judecătoriei Târgoviște, și Aglaia Cobuz, judecătoare la Judecătoria Onești, în cazul căreia CNSAS a pierdut procesul pe fond, formulând recurs. Pentru judecătoarea Zinica Trandafirescu, de la Tribunalul Prahova, s-a constatat de către CNSAS calitatea de lucrător al Securității, procesul fiind în curs de soluționare.
În anul 2012, CNSAS a comunicat în scris numele a 858 de informatori, deconspirați la cererea persoanelor care și-au consultat propriul dosar. Direcția de specialitate a emis 156 de note de constatare pe numele unor foști ofițeri de Securitate, Consiliul solicitând ulterior Curții de Apel București, prin 112 acțiuni individuale, recunoașterea încălcării drepturilor fundamentale ale omului și drepturilor civile, la cererea persoanelor care și-au consultat propriul dosar.
Anul trecut, fiind an electoral, au avut prioritate verificările prilejuite de alegerile locale și cele privind candidații la alegerile generale, se mai arată în raport.
Astfel, CNSAS a demarat procedurile pentru 6.423 de persoane care au candidat la alegerile locale și au completat declarații privind relația cu Securitatea, solicitându-se date de la birourile electorale și de la foștii deținători de arhivă, după caz. În privința alegerilor pentru Parlament, s-au făcut verificările primare pentru 2.362 de persoane aflate pe listele definitive de candidați.
Anul trecut, procedurile de verificare din oficiu și la cerere s-au finalizat pentru 8.413 persoane. Dintre acestea, în urma consultării evidențelor CNSAS și ale foștilor deținători, un număr de 7.796 de persoane nu au fost identificate ca titulare ale unui dosar creat de fosta Securitate. Pentru alte 617 persoane, deținătoare de funcții sau demnități publice, s-au identificat dosare sau documente, pe numele lor fiind întocmite note de constatare individuale, pentru care s-au studiat 3.698 de dosare, dintre care 695 de dosare de titular, 488 de dosare ale unor terțe persoane și alte 2.515 dosare pentru extinderea verificărilor în fondul arhivistic al CNSAS. Aceste cifre arată că, pentru fiecare persoană pe numele căreia s-a emis o notă de constatare, s-au studiat în medie șase dosare create de fosta Securitate.
Cele 617 note de constatare emise în 2012 reprezintă o creștere cu 30 la sută față de bilanțul acestei activități în anul anterior, când s-au emis 474 documente similare. În cazul celor 7.796 de persoane fără dosar, verificate în bazele de date, creșterea este de 153 la sută, față de 3.082 de persoane verificate în 2011 în aceeași categorie.
În 2012 s-au înregistrat la CNSAS 4.077 de vizite, în sălile de lectură, din partea celor interesați să studieze dosarele fostei Securități în forma lor originală și autentică. Dintre acestea, 1.887 de prezențe la sala de lectură au fost pentru studierea documentelor de către titulari sau moștenitorii legali. Cercetătorii acreditați au accesat informațiile cu valoare științifică din arhiva Consiliului în alte 2.190 de ședințe de vizionare. Ca urmare, peste 18.000 de volume au fost accesate anul trecut, dintre care 6.454 de volume au stat la dispoziția persoanelor care și-au consultat propriul dosar, alte 11.751 de volume fiind studiate de cercetătorii acreditați.
Între cei care în 2012 au studiat documente din arhiva Consiliului, 1.117 au fost utilizatori noi (951 titulari sau moștenitori legali ai acestora și 166 cercetători nou acreditați).
