Raportul intermar al CE privind justiția, dat publicității ieri, apreciază rezultatele bune ale DNA și notează că încep să se regăsească progrese și la instanțe pentru cazurile de corupție la nivel înalt, însă sancționează faptul că pedepsele aplicate par în continuare prea ușoare și nedisuasive.
„Direcția Națională Anticorupție (DNA) și-a menținut rezultatele bune în ceea ce privește anchetele imparțiale în cazurile de corupție la nivel înalt”, se arată în Raportul Comisiei Europene.
Raportul nai notează că aceste rezultate încep să se regăsească și la nivelul instanțelor, numărul total al condamnărilor definitive crescând cu o treime în 2009 comparativ cu 2008.
Raportul CE menționează condamnarea în primă instanță a unui actual membru al Parlamentului și fost secretar de stat, precum și sentințele definitive de condamnare în cazurile unui primar și unui fost primar adjunct pentru luare de mită, care au primit pedepse la închisoare.
„Cu toate acestea, în același timp, sancțiunile aplicate de instanțe pentru cazurile de corupție la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea ușoare și nedisuasive, ca în perioadele precedente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancțiunile sunt suspendate”, se mai precizează în documentul citat.
Această analiză este confirmată de un studiu al unui grup comun de lucru cu privire la identificarea infracțiunilor de corupție, care a fost prezentat în iunie 2009.
Ca o primă acțiune inițiată în urma studiului, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a elaborat un proiect de ghid pentru instanțe, însă în acest stadiu este prea devreme să se evalueze utilitatea operațională a acestui ghid. Specialiștii în domeniu au sugerat că varianta finală a ghidului, pe care ÎCCJ o va stabili în urma unui proces de consultare, va trebui să fie suficient de precisă și va trebui să includă exemple sau cazuri care să îi asiste pe judecători în emiterea sentințelor.
„Varianta finală a ghidului va trebui să abordeze nu numai inconsecvențele, ci și indulgența din jurisprudența privind corupția”, recomandă Raportul CE, menționând că acțiunile inițiate ca urmare a tuturor celor nouă recomandări incluse în studiu ar trebui monitorizate îndeaproape.
În ceea ce privește durata procedurii în instanță, procesele în cazurile mediatizate sunt în continuare îndelungate, se mai arată în Raportul CE. În toate cazurile în care erau implicați acuzați de la nivel înalt, s-au ridicat cel puțin o dată excepții de neconstituționalitate, potrivit Raportului.
CE mai remarcă faptul că deși Curtea Constituțională a respins practic toate aceste cereri, multe cazuri au fost amânate cu peste șase luni, timp în care procesul a fost suspendat în așteptarea deciziei privind excepțiile de neconstituționalitate.
Raportul CE critică faptul că două amendamente legislative alternative prin care să se limiteze suspendarea dosarelor pentru excepții de neconstituționalitate sunt în proceduri parlamentare din septembrie 2009.
„De la jumătatea anului 2009, Parlamentul a permis începerea urmăririi penale, la cererea procurorilor, într-un caz în care era implicat un fost ministru, care este membru al Parlamentului. Definirea sferei fondurilor publice într-un caz la nivel înalt, cu privire la presupusul abuz în serviciu și încălcarea legii privind achizițiile publice într-o societate de stat cauzează îngrijorare cu privire la acțiunile juridice inițiate într-o serie de cazuri similare de fapte presupuse de corupție la nivel înalt, care sunt în curs de anchetare sau care au ajuns în instanță”, se mai menționează în raport.
