România a făcut demersuri pentru îmbunătățirea procedurilor judiciare și pregătește intrarea în vigoare a noilor coduri, care constituie fundamentul pentru un proces judiciar modern, iar DNA continuă lupta convingătoare în cazurile de corupție la nivel înalt, relevă raportul Comisiei Europene (CE).
De la ultimul raport anual al Comisiei Europene privind progresele României, aflată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), autoritățile române au întreprins demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare și a continuat pregătirile pentru intrarea în vigoare a patru Coduri noi, restabilind, totodată, cadrul legal pentru Agenția Națională de Integritate, notează raportul pe justiție al CE, care va fi făcut public, miercuri, la Bruxelles.
Totodată, CE notează că, deși nu era o condiționalitate, autoritățile române au decis să efectueze revizuiri ale sistemului judiciar și al achizițiilor publice și să întocmească o evaluare a politicii anticorupție.
Raportul consemnează faptul că Direcția Națională Anticorupție (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privința investigării cazurilor de corupție la nivel înalt.
Totuși, arată CE, în pofida acestui progres, din iulie 2010 se constată o lipsă de consecvență și de rezultate în anumite zone. Progresul în ceea ce privește lupta împotriva corupției este încă insuficient, întrucât multe cazuri de corupție la nivel înalt sunt tergiversate ani în instanță, fiind observate puține progrese în această perioadă.
CE spune că trebuie acționat de urgență pentru accelerarea soluționării acestor cazuri, pentru a preveni ca procesele să fie închise din cauza intervenției termenelor de prescriere a faptelor.
În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupției o prioritate mai evidentă și să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupție comprehensivă și robustă.
Raportul notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăți recuperarea produselor infracțiunii, urmărirea spălării banilor și protecția împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate și în aplicarea de sancțiuni descurajatoare în cazuri de incompatibilități.
Pentru creșterea ritmului reformei judiciare în următoarea perioadă, CE spune că România ar trebui să adopte un plan de implementare a Codului civil și pentru celelalte trei noi coduri (Cod penal, Cod de procedură civilă și de procedură penală-n.r.) care urmează a fi introduse în 2012 și să creeze un cadru de cooperare împreună cu magistrații și cu societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare ale sistemului judiciar.
De asemenea, raportul CE pe justiție notează că noul Consiliu Superior al Magistraturii mai are încă nevoie să demonstreze angajamentul său de a reforma sistemul prin rezultate concrete
Totodată, oficialii europeni arată că, de la ultima evaluare a Comisiei, România a îmbunătățit eficiența procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri judiciare și introducerea unor noi instrumente legale, respectiv posibilități mai mari pentru autoritățile de urmărire penală de a clasa cazurile în care probele existente nu justifică cercetări ulterioare sau posibilitatea unui inculpat de a pleda vinovat în instanță și de a reduce procedura de judecată.
Potrivit raportului CE, aceste noi prevederi legale au contribuit la întărirea eficienței urmăririi penale și la accelerarea numărului de cazuri aduse în fața instanței. În plus, România a început pregătirile de realizare a unei revizuiri funcționale independente a sistemului judiciar. Această revizuire ar trebui să definească măsurile pentru o reformă mai comprehensivă a structurilor, procedurilor și resurselor umane, care vor fi necesare pentru a însoți intrarea în vigoare a noilor Coduri.
Cele patru coduri noi trebuie să fie considerate drept un pas important pentru reforma judiciară și pentru îmbunătățirea consecvenței și a eficienței procesului judiciar.
De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au apărut unele întârzieri în pregătirile pentru implementarea noilor Coduri. Deși data implementării a fost fixată pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil și implementarea de legi pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate și finalizate, studiile de impact nu sunt încă gata, s-a realizat puțin training și un plan comprehensiv de implementare încă lipsește.
Comisia susține că este important să se evite practicile divergente, iar o bună pregătire a magistraților va fi esențială pentru o implementare omogenă a celorlalte Coduri.
Prin Legea „Micii Reforme”, România a revizuit atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție dintr-un punct de vedere ce abilitează Curtea să funcționeze mai efectiv ca și Curte de Casație. Totuși, aceste reforme nu merg prea departe în a aborda efectiv problema jurisprudenței neunitare, mai spune CE.
Noile Coduri de procedură introduc un nou mecanism pentru unificarea jurisprudenței, hotărârea provizorie, care va completa recursul în interesul legii existent. O hotărâre interpretativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar trebui să prelungească perioada specială de prescripție într-un caz, atunci când o decizie referitoare la o excepție constituțională se află pe rol. Aplicarea de legi stricte care să însoțească noul mecanism va fi necesară pentru a evita ca solicitări neîntemeiate de hotărâri provizorii să tergiverseze excesiv judecata. România nu a realizat încă o publicare complet electronizată a jurisprudenței, subliniază CE, în raportul sobținut, luni, de agenția de presă MEDIAFAX.
Totodată, raportul CE consemnează și faptul că motivările instanței sunt adesea elaborate cu întârziere substanțială, după ce verdictul este pronunțat.
