Raportul CE prezentat miercuri la Bruxelles remarcă eforturile DNA în domeniul luptei anticorupție și critică Parlamentul pentru că blochează cercetarea cazurilor de mare corupție, dar și Guvernul, pentru că nu impulsionează suficient adoptarea legislației în domeniu.
Documentul menționează că o perioadă vor mai fi necesare verificarea și cooperarea în privința justiției din România.
La capitolul realizări raportul menționează că CSM, în calitate de gardian al independenței justiției, a primit resurse umane și financiare care să îi permită să își asume responsabilități esențiale în cadrul reformei. În ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, raportul notează că Ministerul Public și DNA „au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor și au inițiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicați foști miniștri și membri ai Parlamentului”.
„Rămâne de văzut în ce măsură România va reuși să finalizeze anchetele, să continue procedura juridică adecvată și să emită sentințe disuasive dacă va fi necesar”, mai adaugă raportul.
Referitor la ANI raportul CE menționează că această instituție trebuie să demonstreze că „poate monitoriza fluxurile de active financiare, identifica și sancționa creșterile nejustificate de active și de a reglementa conflictele de interese”.
Raportul menționează că, „după o perioadă de incertitudine, România a reușit să își reafirme angajamentul față de reforma sistemului judiciar și combaterea corupției”.
„Cadrul juridic instituțional este fragil. Acesta trebuie stabilizat și consolidat. Capacitatea administrativă trebuie cultivată și consolidată. E important ca Parlamentul să demonstreze un angajament neechivoc față de eradicarea corupției la nivel înalt. Legile, procedurile și instituțiile existente trebuie să își poată crea un istoric”, menționează raportul.
Documentul precizează de asemenea că s-au înregistrat „progrese inegale în ceea ce privește reforma sistemului judiciar”, iar „situația resurselor umane se îmbunătățește”, precizând că a scăzut numărul de locuri vacante. Totuși, potrivit raportului, Ministerul Public se confruntă „cu o lipsă cronică și importantă de personal, iar procedurile de recrutare nu permit garantarea întotdeauna a selectării unui personal de calitate”.
Referitor la CSM, raportul menționează că, deși rolul acestuia este bine stabilit, Consiliul nu și-a exercitat încă în totalitate mandatul în mod consecvent, în special în privința „anchetelor proactive în cazurile disciplinare”.
De asemenea, „CSM este lent în privința deciziilor privind managementul și a deciziilor disciplinare, iar de multe ori sancțiunile impuse sunt minore”.
Referitor la ANI, raportul mai spune că este prea devreme pentru evaluarea adecvată a activității și a calității deciziilor luate, dar este totodată prea devreme potrivit comisiei și pentru a evalua dacă mandatul ANI este suficient de robust. Raportul menționează și faptul că s-au înregistrat „puține rezultate tangibile în privința corupției la nivel înalt”.
„Deși DNA continuă să înregistreze frecvent rezultate pozitive în privința urmăririi penale în cazuri de corupție la nivel înalt, sentințele judecătorești sunt în continuare indulgente și inconsecvente”, notează raportul.
Raportul susține că nu s-a înregistrat nici un „progres real” în zece cazuri cheie în care sunt implicați foști miniștri, comisia justificând acest lucru prin faptul că, pe de o parte, Parlamentul a blocat urmăririle penale, iar pe de altă parte Înalta Curte de Casație și Justiție a respins aceste cazuri, invalidând deciziile anterioare.
„Incapacitatea de a avansa în aceste cazuri compromite efectele pozitive întreprinse în etapa premergătoare”, notează raportul.
„Dezbaterea politică intensă privind cadrul național anticorupție s-a atenuat, iar rolul DNA a fost păstrat”, notează raportul, care subliniază însă că eforturile DNA de a continua cazuri importante au stagnat pentru că Parlamentul nu a recomandat începerea procedurilor judiciare.
Raportul menționează că dezbaterile din Parlament privind modificările Codului de procedură penală menite să restricționeze colectarea anumitor probe creează insecuritate juridică și influențează negativ investigațiile în curs. Potrivit comisiei, această „insecuritate juridică” duce la „reticență din partea magistraților”.
În ceea ce privește îmbunătățirile necesare, raportul menționează „consecvența și coerența în pregătirea și aplicarea legilor”.
Raportul spune că este necesară consultarea opiniei publice la pregătirea legilor și că trebuie să se recurgă mai puțin la ordonanțe de urgență ale Guvernului.
În opinia Comisiei, Guvernul va trebui să finalizeze noul Cod de procedură penală și să facă progrese în ceea ce privește noul Cod penal. De asemenea, raportul recomandă renunțarea la amendamentele controversate la OUG de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală în vigoare, referirea fiind făcută la Ordonanța 60/2006.
Potrivit documentului, combarea corupției trebuie depolitizată, iar România trebuie să-și afirme angajamentul neechivoc de a combate corupția la nivel înalt.
„Trebuie permisă continuarea anchetelor independente asupra foștilor miniștri și parlamentari, pentru a recâștiga încrederea opiniei publice”, spune raportul.
Documentul critică Guvernul, apreciind că acesta „nu impulsionează suficient propuneri legislative (precum un nou Cod de procedură penală) și măsurile anticorupție (de exemplu sentințele minime obligatorii suficient de disuasive în cazurile corupție la nivel înalt)”.
„Eforturile Guvernului, DNA sau ale procurorului general pe calea reformei pot fi încununate de succes numai dacă primesc un sprijin neechivoc din partea tuturor actorilor de la toate nivelurile”, conchide raportul.
