Raport CE: Alocarea fondurilor publice din România este afectată de conflicte de interese și favoritism

Conflictele de interese și favoritismul par a fi problemele „cele mai recurente” în ceea ce privește alocarea și cheltuirea fondurilor publice din România, potrivit primului raport anticorupție al CE, informează Mediafax.”Modificările frecvente și lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituțiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părțile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puțin, confuzie în ceea ce privește domeniul de aplicare al legislației în materie de achiziții publice în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat”, se arată în raport.Totodată, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că utilizarea la nivel național a procedurii negociate fără publicarea unui anunț de participare la licitație este cu mult peste media UE: 15% față de 5%.CE recomandă îmbunătățirea „consecvenței hotărârilor pronunțate de instanțe și de organismele de soluționare a căilor de atac”. Potrivit Executivului, „conflictele de interese și favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea și cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât și la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire și control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive”. Experții europeni consideră că rata detectării și notificării conflictelor de interese de către autoritățile responsabile de achizițiile publice este „destul de scăzută” în comparație cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.Documentul include un studiu efectuat în 2012 de ANI privind administrația locală, în care a fost identificat un număr mare de cazuri de conflicte de interese. Astfel, mulți consilieri locali au încheiat contracte cu propriile lor întreprinderi sau cu întreprinderi controlate de membrii familiilor lor. ANI a identificat 78 de cazuri de funcționari locali aleși care se aflau într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese.Deși ANI raportează că peste 80% din hotărârile judecătorești confirmă rapoartele sale privind conflictele de interese și situațiile de incompatibilitate, CE susține că jurisprudența în domeniul conflictelor de interese rămâne „neuniformă”. Comisia dă ca exemplu trei cauze privind președinții de consilii județene care, în calitatea lor oficială, au semnat contracte în numele administrației locale cu propriile lor întreprinderi, două instanțe au decis că exista un conflict de interese, în timp ce a treia a decis că nu exista un astfel de conflict.Raportul mai notează faptul că mult timp parchetele au fost reticente față de urmărirea în justiție a cazurilor de conflicte de interese, iar anchetarea penală efectivă rămâne „limitată”, doar 7% din cazuri au fost trimise în instanță și pentru încă 7% au fost demarate proceduri preliminare.