Numărul de microbuze necesare transportului școlar este insuficient, pentru un transport optim trebuind achiziționate cu 40 la sută mai multe microbuze, iar de multe ori costurile de întreținere a acestora depășesc valoarea de piață, rezultă dintr-un raport realizat de Avocatul Poporului.
Raportul realizat de Avocatul Poporului privind transportul elevilor din mediul rural a relevat faptul că este dificil să se pună în acord legile învățământului sau cele financiare cu realitatea social-pragmatică existentă, numărul și calificarea cadrelor didactice cu numărul în scădere al elevilor, asigurarea și întreținerea bazei materiale cu puterea financiară a primăriilor de comună.
Una dintre concluziile raportului este aceea că pentru un transport optim se impune în prezent să fie achiziționate cu aproximativ 40 la sută mai multe mijloacele de transport școlar față de cele existente.
„Se estimează că achiziționarea microbuzelor necesare se va face în următorii patru ani (dintr-un număr de 100 de localități din județul Iași, 61 au solicitat microbuze; în județul Vaslui – un oraș și 30 de comune solicită 37 de microbuze, iar aceste din urmă comune nu au niciun microbuz)”, se arată în raport.
Adjunctul Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, Ionel Oprea, a declarat agenției MEDIAFAX că acest raport special are la bază o serie de petiții transmise instituției, în special birourilor teritoriale, prin care au fost semnalate unele probleme specifice cu care se confruntă învățământul din România, cu precădere cel din mediul rural.
„În România, învățământul constituie prioritate națională și în consecință, activitatea de învățământ se raportează la standardele de referință și la bunele practici naționale și internaționale, iar resursele umane, materiale și financiare vor fi folosite conform principiului eficienței utilizării resurselor. Astfel, actul educațional nu se poate referi doar la activitatea propriu-zisă de formare a copilului și tânărului, ci la ansamblul tuturor activităților care implică accesul la educație, în cazul raportului nostru inclusiv transportul elevilor din mediul rural către unitățile de învățământ aflate la distanțe considerabile de domiciliu”, a explicat Oprea.
Adjunctul Avocatului Poporului a mai spus că raportul special nu are doar scopul de a evidenția dificultățile pe tema transportului școlar în mediul rural, ci și acela de a determina, prin recomandările propuse, crearea unui cadru legislativ și administrativ coerent menit să asigure, în principal, respectarea dreptului fundamental la educație, a protecției copiilor și tinerilor și a dreptului la viață, integritatea fizică și psihică a acestei categorii de elevi.
Raportul a scos la iveală faptul că întreținerea mijloacelor de transport școlar depășește, de cele mai multe ori, valoarea de piață a microbuzelor (peste 100.000 lei – microbuzele din județul Vaslui), iar costurile cu asigurările RCA, combustibil și salarizarea șoferilor nu pot fi susținute din bugetul local.
O altă concluzie a raportului este faptul că distanțele parcurse de un microbuz ajung și la peste 200 de kilometri pe zi – cum ar fi de exemplu comuna Fălciu, județul Vaslui, cu 380 de kilometri pe zi -, fapt care determină, pe de-o parte, creșterea gradului de uzură și a costurilor cu reparațiile, iar pe de altă parte, decalaje în programul școlar al elevilor.
Raportul întocmit de Avocatul Poporului mai arată că lipsa microbuzelor școlare obligă copiii relocați la alte unități decât cele de domiciliu să parcurgă pe jos distanțe foarte mari (județele Argeș, Mehedinți, Vaslui, Suceava) și subliniază faptul că starea carosabilului și a drumurilor pietruite conduc la deterioarea mult mai rapidă a microbuzelor (DJ 207 J și DJ 207 E – comuna Cozmești, județul Vaslui).
În document se mai arată că nu există criterii reglementate de lege pentru prioritizarea sau repartizarea mijloacelor de transport elevi, aspect care lasă la aprecierea inspectoratelor școlare stabilirea beneficiarilor.
Totodată, din raport rezultă că este necesară clarificarea statutului personalului angajat să transporte elevi, deoarece lipsa fondurilor de la bugetul local pentru salarizarea șoferilor conduc la apariția unor situații inedite, când primarii conduc personal microbuzele de transport școlar, așa cum se întâmplă în cazul comunei sibiene Râul Sadului sau al comunei gorjeane Glogova.
Avocatul Poporului arată că, în acest context, există risc crescut de abandon școlar care, potrivit estimărilor UE, în România a ajuns la peste 16 la sută.
„În consecința celor enunțate mai sus, prevederile art. 20 din Legea nr.1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, devin inoperabile, pe de o parte datorită lipsei fondurilor, iar pe de altă parte datorită ambiguității expresiei «se sancționează conform legii», fără a se preciza în concret care sunt faptele susceptibile de a fi sancționate, măsura sancționatorie și organul care poate aplica o asemenea sancțiune”, susțin autorii raportului.
Situația transportului școlar a fost analizată și sub aspectul stării tehnice, evidențiindu-se faptul că acestea sunt mai vechi de zece ani, cum ar fi cazul unor microbuze din județul Iași, comunele Cotnari, Alexandru Ioan Cuza, Dumești și Trifești și din județul Vâlcea.
„Inspectoratul General al Poliției Române a arătat într-un comunicat că, înainte de începerea anului școlar 2012 – 2013, peste 1.979 de autovehicule din cele 2.238 destinate transportului școlar au fost verificate de poliție. Dintre acestea, 77 aveau inspecția tehnică periodică expirată, pentru 65 de autovehicule nu se deținea asigurare de răspundere civilă auto obligatorie, iar 74 de conducători de autovehicule nu aveau certificatul de competență profesională”, se precizează în raport.
Anchetele și demersurile efectuate de Avocatul Poporului cu privire atât la problema transportului școlar, cât și a școlilor închise au scos în evidență și alte aspecte precum: necesitatea modificării orelor de plecare a microbuzelor (în prezent ora de plecare fiind 5.50), distanțe foarte mari de la locul preluării elevilor până la școală, costuri mari cu întreținerea tehnică, taxele legale, reviziile periodice, controalele medicale obligatorii și salariile conducătorilor auto, costuri care depășesc de cele mai multe ori sumele alocate din bugetul local.
Raportul mai arată că elevii învață în două schimburi, iar distanțele mari dintre satele din care se transportă copiii nu permit respectarea programului școlar ori preluarea acestora la sfârșitul orelor de curs, ceea ce face ca unii elevi să plece de acasă la ora 5.00 și să revină la domiciliu în jurul orei 16.00.
Având în vedere neregulile identificate, instituția Avocatul Poporului a făcut și o serie de propuneri care vizează alocarea, conform prevederilor articolului 8 din Legea educației, pentru finanțarea educației naționale din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a minimum șase la sută din produsul intern brut al anului respectiv, modificarea prevederilor articolului 19 din lege, în sensul diferențierii numărului de elevi din mediul urban de cel din mediul rural, finanțarea învățământului preuniversitar și după alte criterii decât cel al numărului de elevi, pentru a permite continuarea funcționării unităților școlare și a grădinițelor în mediul rural.
Totodată, Avocatul Poporului propune și reorganizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar adaptate nevoilor și intereselor elevilor, în sensul creării unor centre de învățământ la nivelul unor comune mari prin construirea unor școli care să deservească învățământul școlar obligatoriu pe sistem de internat, precum și facilitarea angajării de cadre didactice pentru zonele cu situații deosebite.
