Constanța, municipiul care se „laudă” cu cel mai pitoresc primar, Radu Mazăre, devenit personaj monden datorită unor pictoriale sau prezentări de modă, dar și a excursiilor exotice, are în continuare probleme, localnicii dorindu-și refacerea zonei istorice, mai multe investiții, nu pomeni sociale.
Municipiul Constanta are, conform datelor parțiale de la recensământul din 2011, un număr de 254.693 de locuitori, cu 50.000 mai puțin decât în urmă cu zece ani, când în oraș locuiau peste 300.000 de cetățeni, suprafața teritoriului administrativ fiind de 1121,66 kilometri pătrați. Majoritari sunt cetățenii de naționalitate română, alături de care întâlnim minoritățile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană, greacă, germană, bulgară, ucraineană, adepți ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, unitariană, musulmană etc.
– Bugetul municipiului Constanța, în scădere în ultimii ani din cauza crizei economice
Bugetul municipiului Constanța a înregistrat scăderi în acești ultimi patru ani din cauza crizei economice mondiale. Dacă bugetul din anul 2009 a fost unul în valoare de 535.500.000 de lei, cam la același nivel cu bugetul din 2008, în anii următori s-au înregistrat scăderi semnificative. Radu Mazăre anunțase, în anul 2009, după votarea bugetului pentru acel an, că acesta nu fusese afectat de criza mondială, dar că trebuie gestionat cu mare atenție.
„Este o situație a bugetului care necesită foarte mare atenție ca să nu fie scăpată din mână. Avem niște programe și trebuie să fim atenți să le ducem la capăt. Mă refer în primul rând la locuințele ieftine pentru tineri și la partea socială și la asfaltat, aici avem cheltuielile majore”, afirma Radu Mazăre cu acel prilej.
În 2009, au fost operate reduceri de 20 la sută la programele estivale, printre care cursa de bărci și cea de avioane, ambele organizate în Mamaia pentru atragerea cât mai multor turiști.
În anul 2010, Primăria Constanța a avut un buget mai mic decât în anii precedenți, valoarea acestuia fiind de 515.250.000 de lei. Astfel, din cauza crizei economice, începând din acel an nu au mai fost acordate bunuri de uz casnic persoanelor aflate la prima căsătorie, suma acordată persoanelor care împlinesc 80 de ani a scăzut de la 500 de lei la 300 de lei, pachetele cu alimente pentru pensionari sunt date doar de opt ori pe an, nu de 12 ori pe an, cum era până atunci, și nu au mai fost subvenționate cu 50% abonamentele pe mijloacele de transport în comun pentru studenți. De asemenea, Radu Mazăre anunțase atunci că au fost tăiate fondurile pentru spectacolele estivale din stațiunea Mamaia și că în 2010 nu vor fi realizate investiții noi în oraș din cauza lipsei banilor.
Pentru anul 2011, bugetul municipalității a fost tot unul de criză, în valoare de 483.000.000 de lei. Bugetul a fost structurat pe câteva priorități, așa cum a rezultat în urma unui sondaj de opinie realizat de Primăria Constanța, printre acestea fiind înființarea Poliției Locale, continuarea programului de asfaltare, finalizarea cartierului de locuințe ieftine pentru tineri și acordarea de pachete cu ajutoare pentru persoane în vârstă și nevoiașe de opt ori pe an.
Bugetul aprobat pentru anul 2012 a fost de 504.781.000 de lei. Și în acest an continuă programele multianuale ale Primăriei, printre care reabilitarea tramei stradale, modernizarea infrastructurii, a iluminatului public, dar și programele cu caracter social: acordarea de pachete pensionarilor și celor nevoiași, premiile în bani oferite persoanelor care au împlinit 80 de ani și familiilor care aniversează 50 de ani de căsătorie. De asemenea, în perioada sezonului rece, adică noiembrie 2011 – aprilie 2012, Primăria a acordat ajutoare pentru încălzire pentru familii sau persoane singure care se încălzesc în sistem centralizat prin RADET sau cu lemne, butelii GPL sau energie electrică, valoarea totală a acestor ajutoare fiind de aproximativ 11 milioane de euro.
– Radu Mazăre, la cel de-al treilea mandat la Primăria Constanța, ultimele două câștigate din primul tur
Radu Mazăre, în vârstă de 44 de ani, absolvent al Institutului de Marină Civilă, este candidatul USL la Primăria Constanța pentru al patrulea mandat. Mazăre a intrat în politică în anul 1996, când a fost ales deputat de Constanța din partea Partidului Democrat. În 1997, își dă demisia din PD și continuă să activeze în Parlament ca indepedent. În anul 2000, candidează la Primăria Constanța ca indepedent și reușește să câștige alegerile din cel de-al doilea tur, învingându-l pe candidatul PDSR – Tudor Baltă. Trei ani mai târziu, intră în PDSR, iar în 2004 obține un nou mandat, din primul tur. Cel de-al treilea mandat ca primar al municipiului Constanța l-a câștigat în 2008 din partea PSD, tot din primul tur.
Acum, Radu Mazăre candidează pentru al patrulea mandat de primar, de această dată din partea USL. El declara, în 8 aprilie, la emisiunea „După 20 de ani” difuzată de Pro TV, că este „foarte relaxat” în privința candidaturii pentru un nou mandat, că nu mai este „disperat după funcție” după 12 ani de administrație, el arătând totodată că, după scorul în sondaje, nu ar fi prea mult să fie edil și în următorii ani. Mazăre a explicat și motivele pentru care a intrat în politică: „Am intrat în politică pentru că am fost ziarist. E ca la un meci de fotbal – e ușor să comentezi când stai în tribună, că ala a făcut așa, ce-aș fi făcut eu în locul lui. Văzând că ziarist, doar criticând, nu pot să mișc lucrurile, am decis să intru în politică. Am intrat ca deputat, nici de acolo nu puteam să mișc lucrurile și am spus: domn’e, eu cred că, dacă aș fi primar, aș putea să mișc și să fac într-adevăr ceea ce cred. Și așa am ajuns primar. Dar nu vreau să îmbătrânesc ca Iliescu din politică”.
– Diferențe nesemnificative între declarația de avere a lui Mazăre din 2008 și cea din 2011
În anul 2008, Radu Mazăre nu avea terenuri, clădiri, autoturisme sau obiecte de artă, dar deținea o șalupă cu motor Bayliner și o remorcă peridoc pentru șalupă. Edilul avea un cont de 5.500 de dolari, altul de 68 de euro și un depozit bancar de 8.882 de euro. De asemenea, Mazăre deținea 230.000 de euro cash și avea două împrumuturi, unul către Nisipuri SA, de 1.626.310 lei, iar celălalt către un cetățean grec, în valoare de 600.000 de euro. De asemenea, el avea acțiuni la diverse firme.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, datată 2011 și postată pe site-ul Primăriei Constanța, Radu Mazăre a achiziționat câte patru la sută din două terenuri în București.
El deține în continuare o șalupă cu motor Bayliner și o remorcă peridoc pentru șalupă și are un cont de aproape 30.000 de dolari, altul de aproape 30.000 de lei și unul de 68 de euro, dar și o sumă cash de peste 285.000 de euro. De asemenea, are acțiuni la Sigma Trading SA, Ideea Contrast SRL, Comtext SA, Concordia Press, Xenoti SRL, Conpress Group, Royal Distribution și are acordate mai multe împrumuturi. Trei dintre acestea, unul de 16.499 de lei, altul de 47.695 de lei și al treilea de 42.060 de dolari, au fost făcute către Xenoti SRL și mai are împrumuturile acordate în urmă cu mai mulți ani către Nisipuri SA, de 1.626.310 lei și către un cetățean grec, de 600.000 de euro. Primarul Constanței nu are datorii, potrivit declarației de avere.Totodată, el nu deține alte terenuri decât cele două din București, clădiri, autoturisme sau obiecte de artă.
În 8 aprilie, Radu Mazăre a admis, la Pro TV, că are peste un milion de euro incluzând proprietăți și acțiuni. El a menționat că face afaceri din 1990, prima fiind un ziar. Radu Mazăre a mai spus că nu are casă în Brazilia, deși este verificat de ANI în acest sens, dar a precizat că își cumpără două hectare de teren în Madagascar.
Mazăre – „lupte” cu DNA și cu ANI
Mandatul 2008-2012 al lui Radu Mazăre a fost caracterizat și de numeroase lupte cu unele instituții ale statului, printre care Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate. În toamna lui 2008, Mazăre a fost trimis în judecată de DNA, împreună cu alte 36 de persoane, pentru realizarea unui prejudiciu de peste 100 de milioane de euro în urma unor retrocedări ilegale. Primarul a afirmat că acest dosar este instrumentat politic și a acuzat procurorii DNA că au refuzat să comande o expertiză neutră în acest caz, el fiind trimis în judecată doar pe baza unui raport de constatare întocmit de doi specialiști care nu erau experți tehnici judiciari în momentul realizării documentului respectiv, iar din acest motiv raportul de constatare ar fi nul, susține Mazăre. Dosarul se judecă, în prezent, la Curtea de Apel București.
În 2009, Agenția Națională de Integritate a anunțat că Radu Mazăre a fost în stare de incompatibilitate în perioada 23 aprilie – 6 noiembrie 2003, pentru că, pe lângă funcția de primar al municipiului Constanța, a fost și administrator al unei firme. Astfel, în urma analizării documentelor primite de la Judecătoria Constanța, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Constanța, ANI a constatat că Radu Mazăre, ales primar în primul mandat din 2000 – 2004, a fost până în 6 noiembrie 2003 și administrator la SC Nisipuri SA. Mazăre fusese numit administrator al firmei respective în 4 noiembrie 1998.
Primarul a răspuns acestei acuzații la momentul respectiv și a explicat că totul a fost o greșeală la Registrul Comerțului. El a prezentat actul constitutiv al SC Nisipuri, la care face referire ANI, arătând că firma este administrată de Mihai Mazăre, fratele său, iar el este acționar unic la această societate, legea neinterzicând acest lucru la vremea respectivă. Primarul Constanței susține că, după ce a aflat din presă că este verificat de ANI, s-a informat la Registrul Comerțului, constatând că aceștia au „înregistrat eronat”, în loc de Mazăre Mihai, administrator, figurând Mazăre Radu-Ștefan.
Pentru acest demers, Mazăre a acționat în instanță Agenția Națională de Integritate și a câștigat suma de 5.000 de lei reprezentând daune morale.
În timpul mandatului 2008-2012, Mazăre a acuzat numeroase controale la Primărie din partea DNA, Curții de Conturi, ANRMAP pentru descoperirea unor nereguli, spunând că aceleași documente erau verificate de mai multe ori de diferite instituții. De altfel, din acest motiv, primarul a înlocuit panoul aflat în spatele său la toate conferințele de presă organizate în sediul Primăriei și pe care erau trecute realizările sale din 2000 și până în 2010 cu un alt panou pe care sunt trecute instituțiile care îl anchetează printre care DNA, ANRMAP și ANI. Mazăre mai precizase în perioada respectivă și faptul că instituțiile statului au folosit foarte mulți bani pentru anchetarea sa și a dat drept exemplul DNA, care ar fi cheltuit aproximativ zece milioane de euro.
– Mazăre, de la James Bond la ofițerul german, prin Brazilia și Madagascar
Radu Mazăre a devenit treptat și un personaj monden în mandatul 2008-2012. Pictoriale, prezentări de modă, cluburi și fete frumoase, excursii exotice au reprezentat o altă modalitate prin care primarul municipiului Constanța s-a înfățișat publicului, descriind cu dezinvoltură aventurile prin care a trecut.
Până în 2008, principala destinație de vacanță a lui Radu Mazăre era Brazilia, acolo unde putea practica unul din sporturile sale preferate, anume kite-surfingul. De altfel, în campania electorală din anul 2008, Mazăre a fost acuzat de contracandidații săi că petrece prea mult timp în această țară și că nu ar mai fi interesat de treburile orașului, iar cu o săptămână înainte de alegeri a apărut pe internet un filmuleț care prezenta mai multe proprietăți ale edilului din Brazilia, dar și diverse afaceri, printre care și o firmă de taximetrie.
Radu Mazăre a negat aceste lucruri, spunând că nu are nici afaceri, nici proprietăți în Brazilia și că atunci când își va cumpăra ceva în străinătate va anunța.
Treptat, Brazilia nu a mai fost principalul loc unde își va petrece vacanțele și pe harta destinațiilor lui Radu Mazăre au apărut Venezuela, Honduras, Papua Noua Guinee și Madagascar. Ultima pare să-l fi cucerit în mod special pe primarul Constanței, care a fost încântat de cele întâlnite acolo în prima sa vizită din 2011 încât a petrecut sărbătorile de Paște din acest an tot acolo, împreună cu mama sa, și a anunțat că intenționează să cumpere teren în Madagascar pentru a construi bungalouuri și un restaurant.
Radu Mazăre a pozat de două ori și în revista Playboy, prima oară în anul 2009, într-un pictorial desprins din anii ’30, cu gangsteri și mașini de epocă, ședința foto desfășurându-se în Portul Constanța, iar a doua oară, în anul 2011, când a fost chiar pe coperta revistei respective.
Primarul Constanței nu a refuzat nici prezentările de modă, fiind pe rând James Bond, ofițer nazist și toreador. Prezentarea din vara lui 2009 avea să-i aducă și cele mai mari bătăi de cap lui Radu Mazăre. Primarul municipiului Constanța a apărut îmbrăcat într-o uniformă de general Wehrmacht la o prezentare de modă în stațiunea Mamaia, pe data de 18 iulie 2009. Mazăre a spus, după acel eveniment, că gestul său nu are conotații naziste, fiind inspirate din filmul Operațiunea Valkyrie, în care „un ofițer german încearcă să scape țara de un dictator nebun”.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au început în vara lui 2009 cercetările în acest caz, iar la începutul anului 2010 au decis neînceperea urmăririi penale.
Două luni mai târziu, dosarul avea să fie redeschis la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. După mai multe luni de cercetări, procurorii constănțeni vor da din nou neînceperea urmăririi penale în toamna anului trecut. Verificările au fost reluate apoi la începutul anului, iar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au hotărât din nou neînceperea urmării penale.
În ultima perioadă, Mazăre se îmbracă în haine kaki și bonetă roșie, ținută care amintește de fostul revoluționar cubanez Che Guevara, el venind astfel îmbrăcat și la ședințele PSD de la București. Mai nou, el apare, la evenimentele politice, însoțit de un grup de tinere și tineri îmbrăcați în aceeași ținută. Mazăre vrea să sugereze, astfel, că este într-o luptă permanentă cu actuala putere.
– Mazăre și Udrea – viziuni despre dezvoltarea stațiunii Mamaia
În calitate de primar al municipiului Constanța, care are în administrare și cea mai importantă stațiune de pe litoralul românesc, Radu Mazăre a avut o colaborare cu suișuri și coborâșuri cu Elena Udrea, ministrul Turismului între decembrie 2008 și februarie 2012. Dacă la început cei doi au dat semne că se înțeleg și au aceeași viziune despre turism, spre finalul mandatului Elenei Udrea lucrurile se schimbaseră radical.
Astfel, în ianuarie 2009, după ce Udrea preluase portofoliul de la Turism, Radu Mazăre spunea că aceasta are cele mai bune intenții pentru dezvoltarea acestui domeniu.
„Am discutat cu Elena Udrea înainte de a fi desemnată și votată de Parlament ca ministru al Turismului. Chiar am colaborat la programul de guvernare în ceea ce privește turismul. A venit să mă întrebe anumite lucruri despre turism, le-am și trecut acolo. Am încredere în bunele ei intenții în ce privește turismul. Mi-a lăsat impresia unei persoane receptive și doritoare să facă treabă”, a declarat atunci Radu Mazăre.
Nici după jumătate de an lucrurile nu se schimbaseră, iar în iunie 2009 Mazăre spunea că Mamaia trebuie să ajungă să semene cu Monte Carlo și Rio de Janeiro, să devină o stațiune plină de evenimente, cluburi și agrement, iar Udrea ar fi fost de acord cu această viziune.
În 2010, aveau să apară primele contradicții între cei doi. Totul părea ireconciliabil după ce Planul Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia nu a primit aviz din partea MDRT, iar ulterior avea să fie anulat în instanță. Udrea spunea atunci că nu și-a dat avizul pentru PUZ-ul stațiunii Mamaia deoarece este nemulțumită de faptul că nu se mai oferă turiștilor posibilități de agrement și relaxare, iar numărul construcțiilor ar crește în continuare. Deși de atunci s-au mai așezat la aceeași masă, părerile celor doi despre dezvoltarea turismului, cel puțin în privința stațiunii Mamaia, au fost diferite.
În 2011, Udrea l-a acuzat pe Radu Mazăre că este codaș la accesarea fondurilor europene, iar în replică primarul Constanței a spus că Elena Udrea este cea care-i blochează la MDRT pentru că nu le dă avizele necesare, Mazăre amenințând că va face o plângere la Comisia Europeană din acest motiv.
Un alt subiect de dispută între Radu Mazăre și Elena Udrea l-a reprezentat Cazinoul din Constanța pe care edilul a vrut să-l vândă în vara lui 2011 pentru că municipalitatea nu are fonduri pentru a-l reabilita.
Udrea a propus ca acest obiectiv să treacă la MDRT pentru a fi reparat cu bani de la bugetul de stat, iar după ce va fi gata să fie redat Primăriei Constanța.
– Realizările cu care se laudă Primăria
Actuala administrație locală se laudă cu mai multe proiecte, unul dintre cele mai importante fiind cartierul de locuințe ieftine pentru tineri, destinat persoanelor de până în 35 de ani cu domiciliul stabil în Constanța și care nu aveau o locuință. Lucrările la acest cartier au început în toamna lui 2008, iar în decembrie 2010 au fost inaugurate primele șase blocuri din cele 18 preconizate. Până în prezent au fost finalizate 13 blocuri, în care tinerii s-au mutat deja, ultimele două fiind inaugurate în luna februarie a acestui an, iar celelalte cinci care au mai rămas sunt în diverse stadii de construcție. Administrația locală a investit în acest proiect aproximativ opt milioane de euro, dar nu a plătit și constructorii, aceștia ridicând blocurile pe banii lor, urmând să îi recupereze de la tinerii care au cumpărat locuințele.
Un alt proiect al Primăriei Constanța a fost reabilitarea și modernizarea Căminului pentru persoane vârstnice din municipiu. Investiția a fost de aproape 3,5 milioane de lei, proiect realizat cu fonduri europene.
De asemenea, Primăria a amenajat împreună cu Petrom “Parcul Viitorului”, un parc în zona industrială a orașului, investiția fiind de peste 600.000 de euro, din care contribuția municipalității a fost de 180.000 de euro.
În prezent, administrația a început lucrările la campusul social Henri Coandă, format din locuințe modulare și destinat persoanelor nevoiașe. Mazăre promite că zona întâi a campusului va fi gata în acest an, în două etape, prima urmând să fie finalizată la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, iar cea de-a doua în septembrie-octombrie. Anul viitor va fi realizată și cea de-a doua zonă a campusului social, tot în două etape, iar la final aici se vor muta aproximativ 7000 de persoane. Municipalitatea va investi peste 7 milioane de euro pentru proiectul din acest an.
Potrivit site-ului Primăriei Constanța, un alt proiect important aflat aproape de finalizare îl reprezintă realizarea unei parcări supraetajate în zona Spitalului Clinic Județean de Urgență, una din cele mai aglomerate din municipiul Constanța. Proiectul este realizat cu fonduri europene, după ce în luna mai 2011 a fost semnat contractul de finanțare, iar în septembrie au început lucrările. Valoarea investiției este aproximativ 4 milioane de euro, urmând ca parcarea să aibă 256 de locuri.
-Candidații la alegerile din 10 iunie
La Primăria Constanța au fost depuse zece candidaturi, principalii contracandidați ai lui Mazăre fiind considerați liderul PDL Constanța, Gigi Chiru, și fostul prefect al județului Claudiu Palaz.
Gigi Chiru are 46 de ani, este de profesie jurist și candidează la primărie din partea Alianței pentru Constanța, formată din PDL și PNȚCD. În anul 2008, el a candidat la Primăria Eforie din partea PDL, dar a pierdut alegerile în fața actualului primar, Ovidiu Brăiloiu (PSD). Chiru a contestat atunci rezultatul votului, dar Biroul Electoral Central i-a respins solicitarea. În 2008, a candidat pentru un post de deputat la alegerile parlamentare în Colegiul 6, dar nu a reușit să obțină voturile necesare. Ulterior, a fost numit în funcția de director al Inspectoratului în Construcții Constanța, pâă în iunie 2011. În martie 2011, a câștigat alegerile la organizația județeană a PDL, învingându-i pe fostul președinte Mircea Banias și pe directorul Autorității Navale Române, Paul Brânză.
Claudiu Palaz, în vârstă de 42 de ani, fostul prefect al județului Constanța, este candidatul UNPR pentru funcția de primar al Constanței. El este de profesie jurist, iar în perioada 1996-2000 a fost consilier juridic, între 2001 și 2006 fiind secretar general în cadrul Prefecturii Constanța. Din 2006 și până în 2009, a fost subprefect, ulterior fiind numit prefect. El a fost înlocuit din funcție, prin Hotărâre de Guvern, la sfârșitul lunii aprilie, pentru a putea candida la alegerile locale.
Un alt candidat la Primăria Constanța este Gheorghe Donțu, în vârstă de 61 de ani, economist, susținut de Partidul Ecologist Român. Donțu a fost președinte al organizației municipale a PDSR până în anul 2004. De asemenea, în perioada 2003 – 2004 a fost viceprimar al municipiului Constanța. În 2004, Donțu a demisionat din PDSR și din funcția de viceprimar, ieșind din viața politică pentru patru ani. În 2008 a revenit, înscriiindu-se în Partidul Ecologist Român, iar în prezent este președintele organizației județene Constanța.
Pentru funcția de primar candidează și Gheorghe Dinu din partea PPDD. Până în anul 1997 a fost șeful UM 0215 din județul Constanța, apoi a devenit avocat. În anul 2004 a candidat ca independent la Președinție, iar un an mai târziu a devenit președintele Partidului Republican. În anul 2008, Gheorghe Dinu a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Popular și al Protecției Sociale, în urma unei alianțe realizate între această formațiune politică și Partidul Republican. Tot în anul 2008, Partidul Republican a fost dizolvat în urma unei decizii a instanței. Gheorghe Dinu a revenit în politică.
Din partea PRM candidează Cristina Raluca Dincu, în vârstă de 34 de ani, de profesie medic psiholog. Ea a candidat și la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani tot din partea PRM, concurând pentru un post de deputat în Colegiul 10, dar s-a clasat pe locul al patrulea.
Marcel Bouroș este un om de afaceri și candidează ca independent la Primăria Constanța. El deține complexul Curtea Brâncovenească, format dintr-un magazin de produse alimentare naturale, restaurant, fermă ecologică, librărie și oferă și produse de catering.
Candidatul Partidului Noua Generație-Creștin Democrată la Primăria Constanța este Dumitru Gavari. El are 40 de ani și lucrează în vânzări.
Partidul Verde are, de asemenea, un candidat la Primăria Constanța, fiind vorba despre liderul organizației județene, Sorin Horațiu Belu. El este profesor și are 38 de ani.
Un alt candidat la primărie este Ion Stoica din partea Alianței Civice Democratice a Romilor. Stoica are 33 de ani și este de profesie formator.
– Ce spun unii dintre constănțeni despre administrația orașului și ce așteptări au după alegerile locale
Constănțenii și-ar dori ca viitoarea administrație să se implice mai mult în reabilitarea Zonei Peninsulare, care reprezintă cartierul istoric al orașului, acesta fiind punctul comun în declarațiile oamenilor.
„Viitoarea administrație ar trebui să aibă în vedere câteva probleme stringente pentru majoritatea locuitorilor. Printre acestea se numără reducerea prețului la gigacalorie, înlăturarea câinilor maidanezi de pe străzi, dezvoltarea de parcări în cartierele municipiului, reabilitarea Zonei Peninsulare și transformarea ei într-un punct de atracție turistică”, crede Cristian Comănescu, în vârstă de 34 de ani.
De asemenea, și Gheorghe Săndulescu (45 de ani), crede că reabilitarea zonei peninsulare este o prioritate, dar ar mai dori ca viitoarea administrație să fie mai corectă față de banul public și să nu mai cheltuiască sume importante pentru a oferi pachete pensionarilor, iar banii respectivi să meargă în proiecte de dezvoltare a orașului.
Și Irina Dumitrescu (22 de ani) își dorește proiecte care să vină în folosul cetățeanului, proiecte culturale, pentru conservarea spațiilor verzi, dar și a clădirilor de patrimoniu. Ea ar mai vrea o administrație transparentă, “una care să nu se ocupe de afaceri dubioase, să nu permită derularea de contracte pe bani publici cu firmele prietenilor și care să nu mai sfideze cetățeanul de rând”.
Maria Enache dorește ca actuala administrație să își continue proiectele, să se implice mai mult în Zona Peninsulară, să existe mai multe atracții care să aducă turiști în Constanța, nu numai vara, ci și în restul anului.
Oamenii au opinii împărțite în ceea ce privește actuala administrație. Dacă Irina Dumitrescu și Gheorghe Săndulescu nu au o părere bună despre aceasta și ar dori să fie schimbată, Maria Enache ar dori continuitate, iar Cristian Comănescu recunoaște că au fost făcute și lucruri bune.
“Nu am o părere grozavă despre actuala administrație, cred că ar fi cazul să fie înlocuită. După 12 ani cred că se impune o schimbare”, spune Gheorghe Săndulescu.
„Am o părere proastă despre actuala administrație și aș vrea să vină altcineva după alegerile din iunie”, afirmă Irina Dumitrescu.
„Am o părere bună despre actuala administrație. A arătat că îi pasă de oameni, i-a ajutat pe cei cu venituri mici să nu plătească facturi mari la căldură în această iarnă și va da locuințe sociale pentru amărâți”, spune Maria Enache.
„Actuala administrație a făcut câteva lucruri folositoare pentru locuitorii orașului, dar nu suficient, și nu a valorificat pe deplin potențialul acestuia. De pildă, întreaga Zona Peninsulară este în paragină din cauza neimplicării timp de 12 ani. De asemenea, nu s-a creat încă nicio parcare de reședință, cum au alte orașe. În plus, gigacaloria are un preț extrem de mare. Consider că dacă se orientau mai mult fondurile orașului către investiții, nu către pomeni sociale, administrația ar fi fost mai eficientă”, spune Cristian Comănescu.
În privința criteriilor luate în calcul la alegerea primarului, alegătorii intervievați își doresc ca acesta să fie bine pregătit.
„Onestitatea, transparența, capacitatea de dialog cu cetățenii și capacitatea de a crea proiecte și de a le duce la îndeplinire sunt importante pentru un viitor primar”, spune Cristian Comănescu.
“Viitorul primar trebuie să aibă o reputație bună, trebuie să știu câte ceva despre el pentru că altfel nu îl votez, să fie bine pregătit și să nu aibă facultatea terminată după vârsta de 30 de ani”, afirmă Gheorghe Săndulescu.
Cosmin Văideanu, corespondenti@mediafax.ro
