Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina a editat și a scos de sub tipar, chiar în aceste zile în care se desfășoară Festivalul European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, volumul “Țara lui tercea-bercea”, care poartă semnătura artistului plastic humorean Radu Bercea.
O carte cu “prefață și ilustrare epigramistică” de Ion Drăgușanul
Cartea, cu “prefață și ilustrare epigramistică” de Ion Drăgușanul, “cumulează întru armonie – așa cum scrie prefațatorul în textul introductiv intitulat “Radu Bercea, sub aura Soarelui” – metafora grafică, caricatura metaforă și caricatura propriu-zisă, portretul caricaturizat și portretul personalizat”, realizate de Radu Bercea, însoțite de câte un catren prin care Ion Drăgușanul, ca autor al textelor, se înfrățește pe fiecare pagină cu desenatorul.
Cartea este rezultatul unei colaborări în care “desenul deja creat, provoacă nașterea unei epigrame sau a unui catren, a cărui poantă se află, de fapt, în caricatura pe care o slujește”.
“O frățietate a caricaturii cu epigrama gândită, premeditată ca atare”
Nefiind prima colaborare, întrucât Ion Drăgușanul a fost redactorul de carte al unui alt volum semnat de Radu Bercea (“Mărturii din Infern”, care a apărut anul trecut în Colecția “Cărți arse”, ediție îngrijită, prefațată și ilustrată poematic de Ion Drăgușanul), acest nou produs editorial are marca certificată pentru a fi râvnit de toți cei care îi cunosc pe cei doi colaboratori, cartea însemnând „în contextul demersului comun, un verb al prieteniei, o relaționare reciprocă, o frățietate a caricaturii cu epigrama gândită, premeditată ca atare”. Colaborarea lor este însă mult mai veche; cu câteva decenii în urmă Radu Bercea și Ion Drăgușanul experimentau, la sugestia gazetarului Mircea Sfichi, “echilibrarea umoristică” a caricaturii prin “comentariu epigramatic”.
Peste 150 de desene, însoțite de tot atâtea catrene
“Lucrând împreună cartea aceasta – mărturisește Ion Drăgușanul – n-aș exagera cu nimic dacă aș susține că, vreme cât veșnicia minunatelor luni martie și aprilie, noi am retrăit, inclusiv fizic, începuturile de maturitate de odinioară. Aș fi spus ale tinereții, pentru că eu eram tânăr pe atunci, dar nu vreau să se risipească vrea confuzie și peste tinerețea eroică și martiră a lui Radu Bercea, peste calvarul menit să-l extermine, dar care l-a călit și inițiat în sfințenie”. Cartea cuprinde peste 150 de desene, care sunt însoțite de tot atâtea catrene.
Permanent treazul și necruțătorul ochi ager care surprinde esența din tot ceea ce vede în jurul lui
Volumul, care cuprinde în titlu “frazeologismul tercea-becea”, auto-ironic și aluziv la numele autorului, dar utilizat pentru “a sancționa cu ascuțimea satirei degenerarea patriotismului în această țară” (tercea-bercea însemnând om fără căpătâi, personajele luate în vizor fiind politicienii, iar “satirele / satârele” nevizând personal, ci atingând clasa politică la nivel simbolic), ni-l relevă pe caricaturistul și portretistul Radu Bercea (și, sub stratul cuvintelor, pe colaboratorul său, Ion Drăgușanul) ca permanent treazul și necruțătorul ochi ager care surprinde esența din tot ceea ce vede în jurul lui.
“Prin Radu Bercea – încheie Ion Drăgușanul – rânduiala durabilității, prin asumări și, în egală măsură, prin delimitări, ni se dezvăluie în toată splendoarea ei, inclusiv în paginile acestei cătți, care își caută și își află locul ei inconfundabil în memoria Bucovinei”.
Pe coperta IV, de pe care Radu Bercea zâmbește dintr-un autoportret caricatural, se află următorul catren: “Radu Bercea, cum se știe, / luptă (astăzi cu umor) / tercea-bercea să nu-i fie / țării noul dictator!”.
