Câteva radioelemente noi au fost create de cercetătorii elvețieni din Grenoble, cu scopul de a distruge metastazele din organismul pacienților suferind de cancer, informează lefigaro.fr.
La doar câțiva metri de centrul micului reactor nuclear al Institutului Laue-Langevin (ILL) din Grenoble, fizicianul Ulli Köster, ține în mână un mic sac din plastic transparent ce conține o pudră fină și albă. „Cu acest eșantion de un sfert de gram, putem produce suficient de mulți izotopi radioactivi pentru a trata sute de pacienți suferind de cancer”, a declarat Ulli Köster.
De doi ani încoace, reactorul din Grenoble, în mod normal dedicat producției de neutroni pentru studierea materiei, servește unui scop care nu a fost prevăzut atunci când a fost construit la sfârșitul anilor 1960: producerea de atomi radioactivi exotici, folosiți pentru noi tratamente direcționate contra tumorilor canceroase.
Acea cantitate mică de pudră albă este un produs foarte rar, yterbiu, care, supus unui flux intens de neutroni generat de reactor, poate să se transforme într-un alt element, de această dată radioactiv, lutețiu 177. El este utilizat în tratamente mai eficiente decât chimioterapia folosită contra tipurilor de cancer ce prezintă mici metastaze dispersate. În loc să iradieze o zonă întreagă a corpului pentru a elimina o tumoare, așa cum se procedează în cadrul radioterapiei obișnuite, noua metodă care utilizează lutețiu 177 este mult mai bine direcționată.
Anticorpii folosiți ca vector
Ideea este de a ataca doar celulele canceroase, pentru a evita la maximum iradierea altor organe sănătoase. Această selectivitate este permisă de biotehnologie și de producerea de anticorpi specific concepuți pentru a se fixa doar pe antigenii celulelor tumorale. „Acum știm cum să atașăm un element radioactiv unic de un anticorp”, a precizat Ulli Köster. Anticorpul are rolul unui vector și va duce izotopul cât mai aproape de tumoare, într-o zonă în care radioactivitatea va fi mai eficientă pentru distrugerea celulelor canceroase.
Primele tratamente de acest tip, care și-au dovedit eficiența contra limfomurilor, sunt deja comercializate în Statele Unite și utilizează un element radioactiv destul de des folosit în medicină, iod 131. „Însă acest tip de izotop prezintă marele inconvenient că emite raze gamma, care sunt foarte penetrante și îi obligă pe medici să îi plaseze pe pacienți în saloane izolate, în camere blindate”, a explicat Jean-François Chatal, profesor emerit de medicină nucleară, un pionier al radioimunoterapiei din Franța, care lucrează în prezent la un nou ciclotron medical Arronax în orașul Nantes. Tocmai pentru a evita acest tip de inconvenient, laboratoarele de cercetare precum ILL din Grenoble și ciclotronul din Nantes produc noi izotopi având caracteristici mai bine direcționate.
Teste foarte promițătoare
De exemplu, lutețiu 177 – generat în centrul reactorului din Grenoble și folosit pentru tratamente experimentale contra cancerului de prostată de profesorul Jean-François Chatal – prezintă avantajul că emite doar radiații beta. Aceste radiații beta sunt formate din electroni care acționează doar pe distanțe foarte mici, de ordinul a 2-3 milimetri, ce corespund mărimii unor metastaze reduse, împotriva cărora aceste tratamente sunt cele mai eficiente. Teste clinice foarte promițătoare sunt de altfel realizate cu acest element contra cancerului de prostată în faze avansate, pentru care toate celelalte tratamente s-au dovedit ineficiente.
Reactorul din Grenoble produce și terbiu 161, care are aceleași proprietăți ca lutețiu 177, însă emite și un tip special de electroni, denumiți electroni Auger. Aceștia sunt mai puțin încărcați cu energie și posedă o rază de acțiune și mai bine direcționată, echivalând cu mărimea unei singure celule biologice.
Producerea acestor elemente se realizează pentru moment de o manieră aproape artizanală la ILL, însă posibilitatea amenajării unei instalații automatizate, dedicată producerii acestor elemente, este avută în vedere de cercetători. „Investiția ar fi de ordinul câtorva milioane de euro, dar ea ar putea produce suficient de mulți izotopi pentru toți pacienții din Europa, care ar avea nevoie de acest tip de tratament”, a declarat Ulli Köster.
