Ziua de 28 Noiembrie, Ziua Unirii Bucovinei cu România, a fost marcată la Rădăuți, orașul despre care istoricul Dimitrie Dan scria, cu aproape un secol în urmă, că „nicăieri, pe tot cuprinsul românesc, nu se află, pe un spațiu atât de mic, atâta bogăție de istorie românească”, printr-o suită consistentă de manifestări culturale. Organizate sub egida Primăriei Municipiului Rădăuți, manifestările au debutat în perimetrul Galeriei de Artă (în care erau etalate lucrările aparținând segmentului foto realizate de participanții la cea de-a II-a ediție a Taberei de grafică și artă fotografică „Bogdana”, tabără care s-a desfășurat în toamna acestui an, în intervalul 13-15 octombrie) cu lansarea volumului „Rădăuți, în mărturiile vremurilor”, semnat de scriitorul Ion Drăgușanul, și a cărților cu autori rădăuțeni, „Centre de olărie în Bucovina” de Dragoș Cusiac, și „Drum de nisip”, de Viorel Dârja. Așa că, în prezența tuturor celor care fac astăzi istoria Rădăuțiului, în frunte cu primarul Mihai Frunză („cel mai durabil primar al orașului”, cum spune Ion Drăgușanul „înainte de mărturisire” în textul de deschidere al volumului, adică înainte de a creiona pe parcursul a peste 400 de pagini profilul istoric, social și cultural al așezării), autorul și-a conturat într-un expozeu viziunea sa asupra sărbătoririi Bucovinei (care s-ar cuveni să aibă o zi a ei, nu neapărat legată de Unirea cu Țara), precum și asupra Rădăuțiului, „un oraș care și-a asumat propriul destin” și căruia i-a dedicat această „colecție de mărturisiri” „o carte care să retrăiască epoci, destine și mentalități”, o carte „prin care obștea să poată respira descătușată de vremi și de vremuri”, fără să respecte „tipicul orgolios și revoltător de rigid” al genului monografic. O carte pe care n-a vrut să-și aștearnă olograf propria semnătură, să ofere autografe, pentru că așa cum a ținut el să sublinieze, nu va mai scrie nici un rând pe vreuna din cărțile sale, până când nu-și va vedea împlinit visul de-a ridica monumentul eroului cărturar Ion Grămadă. O carte care se adaugă șirului de lucrări care reconstruiesc memoria spațiului Bucovinean, în care în sigla Grupului editorial „Ion Grămadă” apare pentru prima oară, alături de „Crai Nou”, „Mușatinii” și „Bucovina viitoare”, și „Monitorul de Suceava”.




