Racheta de Masters



Cred că nu există dubiu, povestea anului în sport vine din tenis, de la turneul de Masters din Shanghai! Competiția a fost câștigată de Valentin Vacherot, care era clasat dincolo de locul 200 ATP și deci nu era sigur că poate să joace în calificări! Cu toate astea a venit la Shanghai și, printr-o conjunctură fericită, a intrat pe tabloul calificărilor, de unde a avut un munte de urcat și nu s-a oprit până nu a înfipt steagul monegasc în vârf. De fapt, trofeul avea mari șanse să se ducă la Monte Carlo, acolo unde au rezidența doi semifinaliști incomparabil mai consacrați, Djokovic și Medvedev, dar uite că nici unul dintre ei n-a ajuns în finală. Asta ca să fie povestea și scenariu de film, căci adversarul din finală al lui Vacherot a fost vărul său francez, Arthur Rinderknech, mult mai bine clasat, dar și el pentru prima dată în postura de finalist într-un turneu de 1000 de puncte. A câștigat Vacherot, revenind 6-a oară după pierderea primului set (!) și am putea trage concluzia, parafrazânu-l pe Napoleon, că fiecare jucător poartă în termobag racheta câștigătoare de Masters, aia cu care îl învingi inclusiv pe Djokovic. Dar noi știm că nu-i așa, doar câțiva sunt aleși.

Aș vrea să adaug aici impresia pe care mi-au lăsat-o cei doi jucători anul trecut, la Țiriac Open. Da, i-am văzut pe amândoi, cel care m-a impresionat fiind Rinderknech. De fapt, la meciul său mă dusesem pentru Hugo Gaston, cu gândul că ”îl disperă cu scurtele ăsta micu!”, numai că… a fost pe dos. Longilinul l-a bătut pe ”ăla micu” exact cu arma lui, arătând că are mână peste media din circuit, ceea ce s-a putut vedea ulterior inclusiv în turneele pe hard. Și mai excelează Rinderknech la ceva, la voleurile joase (alea pe care Sinner le dă în plasă la meciurile cu Alcaraz!). În schimb, Vacherot a pierdut fără a arăta mare lucru pe zgura de la București, poate și pentru că jocul său se pliază mult mai bine pe suprafață rapidă. Și iată cum cariera lui a decolat efectiv la Shanghai, acolo unde a fi proaspăt fizic a prevalat în fața valorii și a experienței. Vorba lui Medvedev, ”m-am simțit rău fizic la multe turnee de Masters, dar aici se simte rău toată lumea, sunt mulțumit de chestia asta”!



Recomandări