A ieșit recent de sub tipar, în seria patrimoniu.sv, inițiată și sprijinită financiar de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, volumul “Răboj și pecete magică – Un calendar popular bucovinean”, semnat de etnograful Mihai Camilar.
“Un adevărat tezaur la purtător”
Volumul, așa cum spune autorul în textul introductiv, reunește o parte din textele publicate începând cu anul 1994 în cotidianul Crai nou, texte care prezintă datinile, obiceiurile și credințele din calendarul popular bucovinean.
“Localnicii din acest ținut istoric românesc – scrie Mihai Camilar, care-și desfășoară activitatea ca etnograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului – au căutat și au reușit să ritmeze timpul printr-un calendar, numit mai apoi calendarul popular, care s-a constituit ca un adevărat tezaur la purtător”.
Urme arhetipale care se află într-o formă de disipare treptată
Autorul, care în cercetările sale de teren a înregistrat o serie de informații legate de anumite realități specifice timpului trecut, cutume care încă mai aveau o funcționalitate vagă în viața contemporană, care dăinuiau în memoria unor vârstnici, dar care au constituit cândva adevăruri imuabile, a găsit de cuviință să adune, să deslușească și să transmită mai departe aceste urme arhetipale care se află într-o formă de disipare treptată.
“Calendarul popular – spune el – a fost pentru societatea tradițională un fel de cod oral, o adevărată hartă spirituală de orientare ce cuprindea precepte obligatorii pentru individul pământean, cutume înscrise în comportamentul oricui, toate având o finalitate practică, reflectând relația dintre viața socială și repetabilitatea ciclică a fenomenelor astronomice și meteorologice”.
Reprezentări și divinități ancestrale, invocate prin practici magice
Acestui calendar, care urmărește “înverzirea și vestejirea vegetației, venirea căldurii și a frigului, seceta și ploile abundente”, care marchează timpul optim pentru lucrările câmpului, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru culesul plantelor de leac sau pentru aflarea ursitei, îi aparțin reprezentări și divinități ancestrale, care sunt invocate prin practici magice.
Un calendar în care sărbătorile parcă sunt din povești (Ziua ursului, Ziua șarpelui, Ziua cucului…) și-n care divinitățile sunt ca niște bunici (Moș Andrei, Moș Nicolae, Moș Ajun, Moș Crăciun, Baba Dochia…).
Calendarul popular – o adevărată biblie a spiritualității tradiționale
Mihai Camilar ne atrage astfel atenția asupra tezaurului culturii tradiționale care însumează credințe, datini, rituri… și-și mărturisește intenția “de a arunca o punte de legătură între câteva repere ale corpusului de cutume spirituale pentru a demonstra ce zestre tradițională avem”.
“Considerăm calendarul popular – spune el în încheierea textului său lămuritor – a fi o adevărată biblie a spiritualității tradiționale în care e încrustată întreaga înțelepciune a omului, el fiind totodată și o adevărată carte de identitate etnică”.
Carte
“Răboj și pecete magică – Un calendar popular bucovinean”
Recomandări
Nicolae Robu la deschiderea Târgului de Paști de la Suceava: „Astfel de inițiative ne reamintesc cât de importante sunt rădăcinile noastre și cât de frumos este să le păstrăm vii”
Țara Dornelor a prezentat calendarul evenimentelor pentru 2026, cu festivaluri cu tradiție și Campionate Europene de Ciclocros
„Școala de azi, comuniune și comunitate în Hristos”, conferință susținută de pr. Constantin Necula la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”
Ținute rafinate din dantelă, batiste, evantaie, gulere, umbrele, poșete și bijuterii, expuse la Muzeul de Istorie Suceava
Artiști talentați, tradiții, meșteșuguri, cântec și dans popular, la „Șezătoarea Vicovenilor”, ediția a V-a
„Mica Unire”, celebrată cu emoție și tradiție la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” din Cajvana
