Angajații români generează printre cele mai mici venituri brute pentru fiecare euro, dolar sau leu primit de la angajator sub formă de remunerare din Europa Centrală și de Est (ECE), ceea ce afectează competitivitatea și atractivitatea României ca destinație pentru investiții, potrivit PwC.
Astfel, indicatorul privind rentabilitatea capitalului uman din România a scăzut cu 9% anul trecut, la 1,22 puncte, potrivit studiului PwC Saratoga 2012, marcând a doua reducere consecutivă, după o diminuare de 12% în 2010, la 1,34.
În același timp, costurile cu forța de muncă raportate la costurile totale ale companiilor au crescut de la 10,13% în 2010 la 11,45% anul trecut.
„Din păcate, companiile românești s-au văzut confruntate anul trecut cu o erodare a profitabilității, corelată cu o creștere a costurilor cu forța de muncă. În acest context, rentabilitatea capitalului uman din România a rămas în urma celorlalte state din Europa Centrală și de Est, acolo unde media este de 1,57. Acest lucru afectează competitivitatea României și atractivitatea sa ca destinație de investiții. Pentru redresare este nevoie de controlul costurilor salariale, astfel încât orice nouă creștere să fie la nivelul câștigurilor de productivitate, sau chiar sub acestea”, a declarat, într-un comunicat, Horațiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de consultanță în resurse umane PwC România.
Dacă per total indicatorii de rentabilitate a muncii s-au deteriorat au existat și sectoare în care indicatorii financiari și de rentabilitate a capitalului uman s-au îmbunătățit în 2011. Astfel, câștiguri de productivitate au fost înregistrate în domeniul tehnologiei informației și în telecomunicații. În schimb, rentabilitatea capitalului uman s-a deteriorat mult în sectorul bancar, în industria bunurilor de larg consum și în industrie.
Diferențe puternice între sectoarele economice
Fluctuația de personal se apropie de valorile medii înregistrate în Europa Centrală și de Est, anul trecut 15,6% din angajați părăsindu-și organizațiile pentru care lucrau (media în Europa Centrală și de Est este de 16,7%), ceea ce indică o fluctuație normală de personal și o revitalizare a pieței muncii.
Pe de altă parte, există diferențe puternice între sectoarele economice. În retail, fluctuația de personal este deosebit de ridicată (41,3%), în vreme ce în industrie numai 7,6% din angajați au părăsit organizațiile pentru care lucrau anul trecut, mai puțin de jumătate față de media națională. În plus, 74% dintre plecări la nivel național sunt demisii, față de media din Europa Centrală și de Est de 63%, la același nivel ca și anul trecut.
În ultimii patru ani, în încercarea de optimizare a costurilor companiile au recurs la o redimensionare a departamentelor. Cea mai pronunțată schimbare s-a simțit la nivelul departamentului administrativ, acolo unde de la raportul de un angajat cu funcție administrativă la 31 de angajați s-a redus în prezent la 1 la 91.
În mod similar, departamentele cu grad mare de specializare au fost redimensionate prin reducerea numărului de angajați, un exemplu în acest sens îl reprezintă departamentul juridic, prin externalizarea parțială a serviciilor juridice. În schimb, angajații specializați în IT au fost la mare căutare în această perioadă, ponderea lor în organizații crescând de la raportul de 1 specialist în IT la 87 de angajați la 1 IT-ist la 58 de angajați.
România are un nivel redus al absenteismului
România rămâne printre țările cu un nivel redus al absenteismului (1,4%), de 3 ori mai scăzut decât media din Europa Centrală și de Est (4,3%). Anul trecut s-a resimțit o scădere a investițiilor în cursuri de specializare, alocându-se 15 ore per angajat, față de 25 de ore în 2010. În privința cheltuielilor efective ale companiilor pentru activitățile de formare, acestea se cifrează la 144 de EUR per angajat, sub media central și est europeană de 186 de euro per angajat.
Studiul PwC Saratoga Romania 2012 prezintă date exhaustive referitoare la indicatori ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 84 de companii participante din cinci ramuri economice (telecomunicații, tehnologie, produse industriale, industria farmaceutică, industria bunurilor de larg consum, retail, industria hotelieră și sectorul bancar).
