Doar 4,6 la sută din cele 622.892 de persoane cu dizabilități au un loc de muncă, în medie unu la sută sunt angajate în instituțiile publice, situația fiind „dramatică” în instituțiile centrale, rezultă dintr-un studiu prezentat, miercuri, de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Cercetarea făcută de IPP arată că în iunie 2013, la nivel național, erau angajate 29.184 de persoane cu dizabilități și erau înregistrate 622.892 de persoane cu dizabilități neinstituționalizate.
Deși cifra este în ușoară creștere (28.756 în decembrie 2012, 27.861 în decembrie 2011, 27.420 în 2010 și 28.826 în 2009), autorii studiului atrag atenția că procentul persoanelor cu handicap angajate este extrem de mic.
Analiza privind angajarea persoanelor cu dizabilități la nivelul primăriilor muinicipii reședință de județ arată că doar Primăria Focșani respectă Legea 448 privind protecția persoanelor cu handicap, care obligă orice instituție publică sau privată cu mai mult de 50 de angajați să încadreze în muncă și persoane cu handicap (cel puțin patru la sută din numărul de angajați).
În Primăria Focșani sunt angajate 4,21 la sută persoane cu dizabilități, iar în afară de aceasta, doar primăriile din Zalău și Târgoviște mai au peste trei la sută dintre angajați cu dizabilități.
La polul opus, în primăriile din Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Piatra Neamț, Călărași și Alexandria nu lucrează nicio persoană cu dizabilități. Procente nesemnificative sunt înregistrate și la primăriile din Bacău, Vaslui, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Iași, București, Slatina, Reșița și Brăila (sub 0,5 la sută).
La nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), procente de peste patru la sută privind angajarea persoanelor cu dizabilități sunt înregistrate în Mehedinți (5,78 la sută), Sălaj (5,25 la sută), Sectorul 1 București (5 la sută) și Vrancea (4,32 la sută).
„Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului ar trebui să fie primele care să dea un semnal și să încurejeze intrarea pe piața muncii a acestor oameni”, a declarat directorul de programe de la IPP, Elena Iorga.
Ea a precizat că DGASPC Brăila nu are niciun angajat cu dizabilități, iar direcțiile din Mureș, Teleorman, Covasna și Neamț înregistrează procente scăzute, de până la 0,5 la sută.
Elena Iorga a mai atras atenția că „situația este dramatică” la nivelul instituțiilor publice centrale, cel mai mare procent, de 0,92 la sută, înregistrându-l Ministerul Justiției, în timp ce Președinția și Ministerul Culturii nu au nici măcar câte un angajat cu dizabilități.
Astfel, procentul de angajare a persoanelor cu dizabilități este de 0,98 la sută în primării, 0,93 la sută în instituții publice centrale și 1,66 la sută în DGASPC-uri.
Analiza are la bază informații oficiale furnizate de către instituțiile publice centrale și locale în temeiul Legii 544/2001, referitoare la obligația instituțiilor publice de a angaja persoane cu dizabilități, respectiv de a accesibiliza mediului public.
Eșantionul de instituții a cuprins: 41 primării ale municipiilor reședință de județ, cele șase primării de sector din Capitală și Primăria Municipiului București, 41 de direcții generale ale finanțelor publice, șase administrații ale finanțelor publice de sector din București, 42 de tribunale, 10 universități din marile centre universitare, 42 de spitale municipale, 47 de DGASPC-uri din țară și din București și 16 ministere ale actualului Cabinet.
