emierul rus Vladimir Putin a adresat României oferta de a cumpăra gaze direct de la Gazprom, referindu-se și la firmele intermediare de pe piața românească și menționând că problema acestora a fost abordată și de președintele Băsescu în discuția pe care au avut-o la începutul săptămânii. În conferința de presă cu ziariștii străini, care a avut loc joi, premierul rus a răspuns unei întrebări a reporterului TVR referitoare la includerea României în proiectul South Stream.
Putin a declarat că Rusia nu se opune includerii României în acest proiect și s-a pronunțat în favoarea vânzării directe de gaze către România, prin companiile de stat, excluzând firmele intermediare.
De altfel, el a spus că și președintele Traian Băsescu s-a referit la firmele intermediare în discuția pe care cei doi au avut-o la începutul aceste săptămâni.
„Noi nu suntem împotrivă ca România să participe la proiectul South Stream. Asta e primul aspect. În al doilea rând e problema firmelor intermediare care livrează gaze pe piața românească, iar președintele Băsescu a ridicat această problemă la ultima discuție telefonică avută cu mine. Noi suntem de acord să trecem la relații directe cu companiile naționale”, a declarat Putin, conform TVR.
Premierul rus a spus că un procedeu similar ar putea fi aplicat și în cazul Ucrainei, însă are impresia că partea rusă este împiedicată să aibă contracte directe cu Kievul, ceea ce îl face să creadă că în Ucraina este prea multă corupție.
„Apropo, noi suntem de acord să procedăm la fel și cu Ucraina. Vrem să semnăm contracte direct cu Naftogaz Ucraina. Am să vă spun un lucru care o să vă pună pe gânduri. Am impresia că suntem împiedicați să dezvoltăm relații directe cu ei. Oferta noastră de 250 de dolari pe mia de metri cubi a fost refuzată de Naftogaz. În acel moment au apărut intermediarii și au spus că ei acceptă oferta și că vor rezolva totul. Asta mă face să cred că în Ucraina este prea multă corupție”, a afirmat șeful Executivului de la Moscova.
Putin a transmis președintelui român, prin intermediul reporterului TVR, oferta de a vinde României tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an, pentru ca ulterior acesta să fie revândut Kievului.
„Dar eu am pentru România o contraofertă care cred eu că va fi greu s-o refuzați. Vă rog să-i transmiteți acest lucru președintelui Băsescu! Tot volumul de gaz rusesc de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuși să-l vindem companiei de stat din România și după aceea să-l vindeți mai departe Ucrainei. E bună oferta? Sper că ați consemnat-o”, a spus Putin, adresându-se jurnalistului.
Rusia a întrerupt, miercuri, toate exporturile de gaze destinate Europei, inclusiv României, prin Ucraina, ca urmare a unor divergențe pornind de la prețul gazelor între autoritățile de la Moscova și cele de la Kiev.
În lipsa gazelor rusești, care acoperă circa o treime din consumul național anual, România utilizează gaze exclusiv din depozite și din producția proprie. Altă măsură luată de autorități pentru a acoperi deficitul de gaze a fost reducerea consumului la mai multe termocentrale, care au fost transferate pe combustibili alternativi, precum păcura și cărbunele.
Itar Tass a anunțat, miercuri, că premierul rus, Vladimir Putin, a avut marți discuții telefonice cu omologul său bulgar și cu președintele României, Traian Băsescu, despre problemele legate de tranzitul gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei.
„Premierul bulgar și președintele român m-au sunat”, le-a transmis Putin lui Aleksei Miller, președintele Gazprom, și șefului Serviciilor Federale Vamale, Andrei Belianinov.
Ulterior, informația a fost confirmată și de Președinția României, prin purtătorul de cuvânt al șefului statului, care a refuzat să ofere detalii.
Gazoductul South Stream ar urma să transporte gaze din regiunea Mării Caspice către Italia și Grecia, tranzitând mai multe state printre care Bulgaria, Serbia, Ungaria. Proiectul este evaluat la zece miliarde de euro și este condus de Gazprom și grupul italian Eni.
South Stream este considerat principalul concurent al proiectului european Nabucco, sprijinit de Uniunea Europeană și la care participă și România. Totuși, mai multe state implicate în dezvoltarea Nabucco, precum Unngaria, Austria, Bulgaria și Serbia, au încheiat cu Gazprom acorduri pentru implicarea în South Stream.
În luna octombrie a anului trecut, reprezentanți ai Transgaz, Romgaz și Gazprom au analizat atât în Rusia, cât și în România perspectivele unei colaborări în domeniul înmagazinării de gaze în România, dezvoltarea actualelor capacități de tranzit și dezvoltarea unora noi în contextul proiectului South Stream.
Oficialii celor trei companii urmau să aibă o nouă rundă de discuții în luna decembrie, însă întâlnirea nu a mai avut loc. În timpul vizitei delegației Gazprom în România din luna octombrie presa rusă scria că Gazprom ia în considerare includerea României în South Stream, pentru a înlocui Bulgaria, stat care crea dificultăți și întârzia astfel construcția gazoductului.
Informația a fost, însă, infirmată de companiile românești, dar un moment surpriză a venit atunci când fostul ministru al Economiei și Finanțelor Varujan Vosganian a declarat că România este gata să sprijine atât construcția gazoductului Nabucco, cât și a South Stream. Afirmația lui Vosganian referitoare la o eventuală susținerea a proiectului South Stream a fost prima de acest fel a unui oficial român.
Pe de altă parte, construcția gazoductului Nabucco, susținută de consorțiul format din OMV (Austria), Transgaz (România), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) și RWE (Germania), trenează de câțiva ani, Uniunea Europeană nereușind să găsească un o soluție general acceptată de statele implicate.
Nabucco ar urma să aibă o lungime de 3.300 de kilometri și ar transporta gaze din zona Mării Caspice către Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Gazoductul ar trebui să intre în exploatare în 2012 și ar presupune costuri de 9,3 miliarde de euro. Un acord privind condițiile de tranzit al gazelor naturale între Uniunea Europeană și Turcia ar putea fi încheiat la începutul acestui an.
România își asigură din producția proprie circa două treimi din consumul de gaze, de circa 17-18 miliarde metri cubi, în principal prin Romgaz Mediaș și Petrom. Diferența este importată indirect din Rusia, prin Ucraina, prin intermediarii WIEE, o societate mixtă formată din firma Wintershall (parte a grupului german BASF) și Gazprom, și Imex Oil, firmă înregistrată în Cipru. Gazele rusești întră în România prin două puncte, respectiv Isaccea, în județul Tulcea, și Medieșu Aurit, în județul Satu Mare.
Romgaz și Gazprom discută de câțiva ani o asociere pentru construcția unui depozuit de gaze la Mărgineni, în județul Roman. Depozitul ar urma să aibă o capacitate de stocare de două miliarde metri cubi, reprezentând aproximativ 66% din capacitățile actuale al României. Subiectul urma, de asemenea, să fie rediscutat în luna decembrie a anului trecut, însă a fost amânat pentru o perioadă neprecizată.
