Pufoaica de vară

Pupăza a zburat de pe creanga băsesciană



Pupăza blondă, cea care-o depășește în celebritate pe pupăza din teiul lui Ion Creangă, a părăsit vremelnic creanga băsesciană și – zbârrr!!! – a aterizat ba pe dugheana unei reviste glossy autohtone, ba pe dugheana unui ziar britanic, pentru poze și interviuri. „Frumoasa” din politica românească, așa o numesc ăia cu o miopie care frizează prostia, fiindcă dacă și asta poate trece drept frumoasă, atunci ne întrebăm cum or mai fi alea urâțele sau boccii de-a dreptul.
Faceți o experiență științifică: dați-i jos cu șpaclul boielile, tundeți-i penele colorate, tăiați-i tocurile și vedeți dacă mai rămâne mare lucru dintr-însa. Foarte înzestrată pentru o serie de filme porno – unde un grup de mândre naționale își dau poalele peste cap și acordă interviuri la altfel de microfoane, microfoane bărbătești, pentru a zbura spre înalturile văzduhului social – pentru asta da, e cum nu se poate mai potrivită. Dar trebuie să fii chiar ultimul masturbist ca s-o numești pe arătarea asta frumoasă.
Nu pot uita la frumoasa politicii românești cât este ea de partizană a barbariei strămoșești de ucidere a porcului, acum câțiva ani asistând personal și transmițându-și impresiile de la o astfel de mătrășire, fără anestezia pe care o cer regulile europenești. Tare i-a mai plăcut ei toată execuția, martorii spunând că a avut chiar un orgasm greu mascat, ca atunci când o vizitează știm noi cine; iar în timpul postludiului, la un șorici dublu și o țuică, și-a exprimat regretul că Brucselul ne strică orânduiala, cu anesteziile lui neavenite.
Nu știu cum, dar de câte ori o aud, mă duce gândul la înțelepciunea aia veche din popor, pe care am pomenit-o și cu alte ocaziuni: „Dacă tac, poate că par proastă. Dacă deschid gura, înlătur orice dubiu.”
Tare n-are noroc în dragoste capul belit din fruntea țării! Fie ca noul an – care se apropie, bată-l norocul! – să-i aducă și lui vreo damă mai de doamne ajută, ca să aibă cine-l consola înainte de judecată!