Punct și de la capăt

Neînvinși în primele nouă meciuri oficiale disputate în acest sezon, rapidiștii au fost aduși cu picioarele pe pământ, sâmbătă, la Berceni, după un meci de coșmar. Partida contând pentru etapa a VII-a a Ligii secunde a decurs perfect pentru suceveni până minutul 73, când conduceau cu scorul de 2-0 pe tabela de marcaj, ca urmare a golurilor marcate de Sfrijan și Matei. Cu 20 de minute înainte de final, într-un moment în care timpul trecea în favoarea echipei noastre, oaspeții au reușit să reducă din handicap prin Marin, pe fondul neatenției sucevenilor, la un corner. Din acel moment, gazdele, care anterior nu mai avuseseră practic nici o ocazie mai acătării de gol, au prins aripi, iar sucevenii, prăbușiți inexplicabil și debusolați, au pierdut cât ai bate din palme avantajul câștigat cu trudă până atunci.
E clar că în momentul în care pierzi un meci cu 3-2 într-o asemenea manieră vinovatul nu poate fi unul singur, cauzele eșecului fiind, fără-ndoială, multiple. Având în spate acea serie de meciuri fără înfrângere din acest sezon, Rapid a arătat ca o echipă trufașă, mult prea sigură pe ea, de aceea nici nu a părut să ia în seamă avertismentele venite din tabăra adversă într-un moment în care nimic nu era încă pierdut. Sunt sigur că antrenorii își reproșează faptul că nu au încercat să mute defensiv și să închidă meciul la scorul de 2-0, într-o situație în care, în disperare de cauză, tehnicianul Berceniului, Marin Dragnea, a trimis în teren toți jucătorii de atac pe care-i avea pe bancă. Mustrări de conștiință trebuie să aibă și jucătorii ofensivi ai Rapidului, care, crezându-se la adăpostul avantajului de două goluri, au început să joace individualist, numai din călcâie, irosindu-se astfel câteva bune oportunități de a da adversarului lovitura de grație. De asemenea, poate că era de așteptat ca marea experiență a unor fotbaliști din lotului Rapidului să iasă la iveală în asemenea momente delicate, în care pe cei mai tineri și fără minte îi ia valul. Acum, la final, după tot ce s-a întâmplat, pare greu de înțeles de ce sucevenii nu au încercat să fragmenteze jocul pe final, să întârzie repunerea mingii în joc, să joace la fel de cinic cum fac și cele mai mari echipe din lume în asemenea situații, pentru că de multe ori asemenea detalii pot face diferența între eșec și victorie.
Văzându-i cât de dărâmați erau la final, după ce au realizat cât de aiurea au pierdut trei puncte uriașe, sunt sigur că Semeghin, Bălan, Rohețki și compania au tras învățămintele de rigoare, așa că nu mai are rost să sărim și noi cu picioarele pe ei, să-i punem la zid, mai ales după bucuriile pe care ni le-au făcut în ultima perioadă.
Sper că cei de la club vor avea știința să-i remonteze în timp record din punct de vedere psihic pe jucători după pățania de la Berceni, pentru că programul din următoarea perioadă este unul cu adevărat infernal: mâine, etapă intermediară pe terenul celor de la Bacău, sâmbăta aceasta, meci pe Areni, cu liderul la zi al Seriei I, Academica Pitești, formație care, în paranteză fie spus, a beneficiat de trei lovituri de pedeapsă în confruntarea din runda precedentă, de la Balotești, sâmbătă, 25 octombrie, o deplasare dificilă în fieful celei de-a doua clasate, FC Voluntari, iar pe 30 octombrie, la cinci zile distanță, partida din optimile de finală ale Cupei României, cu Petrolul Ploiești, la Botoșani.