Publicul sucevean a fost cucerit miercuri seară de balerinii ruși, care au susținut un spectacol plin de culoare, de ritm și muzică, „Regalul baletului rus” (surâsul trist al lui P.I. Ceaikovski), pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava.
„Regalul baletului rus”, un colaj artistic din operele „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” și „Frumoasa din pădurea adormită”, i-a fascinat pe suceveni. Din păcate, sala mare a Casei de Cultură nu a fost plină de spectatori. Prețul biletelor (100 de lei sau 80 de lei, elevi, studenți, pensionari) ar putea fi o scuză, dar nu și pentru cei care se plâng că nu vin mari spectacole în urbea suceveană, oameni care își permit să cumpere un bilet, dar atunci când orașul este plin de afișe care anunță spectacole de top nu participă la evenimente.
Fără aplauze la scenă deschisă
Cele câteva sute de suceveni care au ales să vadă „Regalul baletului rus” nu au regretat. Singurul minus al spectacolului, dacă putem să-l numim așa, este acela că au lipsit, la final, aplauzele la scenă deschisă, acel moment unic prin care spectatorii își răsplătesc artiștii, în picioare, aplaudându-i minute în șir. După ce a căzut cortina, la finalul operei „Frumoasa din pădurea adormită”, artiștii ruși nu au revenit pe scenă, pentru a-și „culege” roadele, binemeritatele aplauze.
A existat chiar un moment de derută în rândul publicului, care nu știa dacă spectacolul a luat sfârșit sau artiștii s-au retras, pentru câteva minute, în spatele cortinei, în timp ce decorul va fi schimbat și spectacolul va continua. Nu s-a întâmplat așa. Publicul s-a ridicat în picioare, nu pentru a aplauda, ci pentru a pleca spre case, amuzat de situația creată de balerinii ruși.
Au transmis multă emoție
Artiștii de la Mariinsky Theatre Sankt Petersburg, împreună cu Maria Allash, prim-solistă a Teatrului Bolshoi din Moscova, și-au demonstrat talentul, au arătat ce înseamnă ritmul, siguranța, eleganța în mișcare. După sute de ore de pregătire, de efort, de repetiții, balerinii formați la vestitele școlile rusești au transmis emoție publicului sucevean prin limbajul non-verbal, prin piruetele prelungi și greu de executat, săriturile ample, dar și prin costumele spectaculoase. Armonia de pe scenă a fost completată și de decoruri reușite, pentru fiecare operă în parte.
Muzica semnată de P.I. Ceaikovski, dar și poveștile prezentate prin dans, legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, din opera „Lacul lebedelor”, sau povestea prințesei Aurora, fiica regelui Florestan, nunta acesteia cu prințul Desire, la care sunt invitate personaje precum Motanul Încălțat, Pasărea Albastră, Prințesa Florina, din opera „Frumoasa din pădurea adormită”, au făcut ca aproape două ore să treacă foarte repede.
Sucevenii au fost vrăjiți de felul în care balerinele au „plutit” pe scenă, au impresionat prin expresivitatea brațelor, prin tehnica mișcărilor, dar și de costumele croite din materiale prețioase.
