Psihologul Daniel David, de la UBB Cluj-Napoca, explică reacțiile impulsive de la protestele de stradă prin aceea că mulțimea este extrem de instabilă afectiv și precizează că e un context care amorsează comportamentele, apreciind că reacția jandarmilor trebuie adaptată grupurilor la care intervin.
Psihologul Daniel David, șeful Catedrei de psihologie clinică și psihoterapie de la UBB, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că demisia doctorului Raed Arafat de la Ministerul Sănătății a fost „scânteia” care a declanșat întregul proces de proteste, dar acesta nu mai depinde de întoarcerea sa în funcția de subsecretar de stat.
Dacă mulțimea se coalizează pentru un scop comun, atunci protestele vor continua
„Demisia lui Arafat a fost doar o scânteie care a declanșat întregul proces de proteste. Părerea mea este că procesul nu mai depinde acum de întoarcerea sau nu a lui Raed Arafat la Ministerul Sănătății. Nu mai contează acest lucru, sunt alți doi factori care contează. Dacă mulțimile care au scopuri diferite reușesc să găsească un scop superior, care să le mobilizeze în aceeași direcție, atunci aceste manifestații vor continua. Dacă au un scop comun, atunci ar putea atrage masa mare a populației, care încă nu a venit, pentru că nu știe pentru ce să vină: pentru taxa auto, pentru Roșia Montană, pentru căderea președintelui sau a Guvernului sau pentru Legea sănătății. Dar, dacă se coalizează pentru un scop comun, cum ar fi alegerile anticipate sau să nu se comaseze alegerile, un scop politic important comun, atunci protestele vor continua”, a spus Daniel David.
Potrivit acestuia, cetățenii consideră că, dacă este vorba despre alegeri anticipate, atunci se vor putea rezolva mai multe probleme și vor putea decide și ce se întâmplă cu Roșia Montană, și cu taxa auto, pentru că unii simt acum că nu au fost ascultați.
„Un om aflat într-o biserică nu spune glume, dar într-un bar da”
Daniel David a explicat că, în cazul unor proteste de stradă, apare un amestec de mulțimi și grupuri, mulțimea reprezentând un număr de indivizi care sunt adunați prin prisma unor scopuri și dorințe mai mult sau mai puțin stabile.
„Am avut ca tipologii diverse mulțimi, orientate unele pe probleme politice sau pe alt tip. Avem mai multe mulțimi pentru că nu au aceleași scopuri. Unii au ca scop Legea sănătății, alții cer căderea Guvernului sau demisia președintelui, salvarea Roșiei Montane, majorarea pensiilor sau anularea taxei auto. Sunt mulțimi diferite, dar ghidate de legea uniformității. Indivizi care au un scop comun tind să reacționeze și să aibă reacții comportamentale în concordanță cu scopul respectiv. Unii dintre ei, aflați într-un alt context, nu ar avea comportamentul pe care îl au într-o mulțime, fiindcă mulțimea este un context care le amorsează comportamentul. De exemplu, un om aflat într-o biserică nu spune glume, dar într-un bar da. Așa se întâmplă la proteste, dacă te-ai afla într-un alt context nu ai avea un anumit comportament, dar, dacă ești într-o mulțime care își asumă un scop comun, poți avea un anumit comportament”, a precizat David.
„Cea mai tipică reacție la frustrare este nemulțumirea, furia și agresivitatea”
El a subliniat că în cazul protestelor de stradă mulțimea este extrem de instabilă afectiv, își schimbă rapid starea afectivă, de la stări emoționale pozitive la cele negative, iar de aici apar și reacțiile impulsive.
„Mulțimea reacționează impulsiv pentru că scopul lor este unul care nu a fost atins. Ai o mulțime de indivizi frustrați, pentru că asta înseamnă frustrarea, am un scop care nu este satisfăcut. Cea mai tipică reacție la frustrare este nemulțumirea, furia și agresivitatea. Asta se întâmplă cu toate mulțimile respective. Nu avem o mulțime de manifestanți, ci mulțimi de manifestanți”, a afirmat Daniel David.
Psihologul a susținut că, știind toate aceste lucruri de psihologie socială, și Jandarmeria trebuie să știe cum să se comporte cu astfel de mulțimi.
„Știind că mulțimea este irascibilă și își schimbă rapid dispoziția afectivă, cea mai bună atitudine pe care trebuie să o ai este una calmă și non-agresivă, dar fermă. Problema este că atitudinea unor jandarmi din București a fost încărcată de agresivitate și forță. Și pedepsele care se dau trebuie să fie în concordanță cu ceea ce se întâmplă, aplicate imediat după ce cineva a greșit și a aruncat cu piatra. A doua caracteristică trebuia să fie atitudinea calmă și non-agresivă, dar fermă, dar aici s-a greșit, pentru că am văzut cum jandarmii, după ce au izolat pe cineva, îl bruscau într-o manieră gratuită, deși acesta a fost izolat. Dacă îl bați, îl întărâți și pe el și pe alții care văd. Aici a fost o greșeală. Apoi trebuie să întărești comportamentele alternative, adică nu te comporți la fel și cu cel care înjură și aruncă cu pietre și cu cei care protestează pașnic”, a menționat David.
În ceea ce privește grupurile, șeful Catedrei de psihologie clinică și psihoterapie a Facultății de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai” a afirmat că în grup nu sunt numai un număr de indivizi care sunt împreună prin prisma unui scop mai mult sau mai puțin stabil, ci acesta presupune un număr de indivizi legați între ei prin valori și atitudini comune, au organizare, au leadership, au roluri.
„Am văzut grupuri cum sunt galeriile echipelor de fotbal sau studenții. Față de aceste grupuri, jandarmii trebuie să aibă un comportament diferit decât față de mulțimi. Știind grupul și structura, știind leadership-ul, când sunt probleme știi unde să acționezi, la nivelul de conducere a grupului. La mulțimi nu știi ce se poate întâmpla, deci trebuie să ai strategii diferite”, a explicat psihologul clujean.
„Apar și oameni care se duc la proteste ca la spectacol”
Daniel David a spus că în cadrul mulțimilor, ca profil, sunt oameni care protestează pentru că sunt îndrituiți, au motive bine definite, chiar le-a ajuns cuțitul la os, au probleme, nu au bani, dar alții sunt acolo doar pentru că sunt antisistem, ar fi fost prezenți la orice manifestație și se adună prin rețele de socializare, fiind mai agresivi.
„În plus, mai apar oameni care se duc la proteste ca la spectacol”, a adăugat David.
El nu crede că locuitorii Bucureștiului, unde au avut loc violențe, ar fi diferiți față de restul locuitorilor țării, deosebirea fiind doar faptul că în Capitală au fost mai mulți protestatari, „iar întotdeauna când mulțimea este mare și probabilitatea ca reacția să fie agresivă este mai mare”.
„Probabil și reacția Jandarmeriei a fost una care, în loc să fie fermă, a fost, poate, pe alocuri, agresivă. În celelalte orașe, unde au fost zeci sau sute de manifestanți, presiunea mulțimii nu a fost atât de puternică, iar jandarmii nu au avut o atitudine agresivă. Nu aș face o diferență între gradul de cultură și educație al bucureștenilor față de alți locuitori ai țării”, a subliniat Daniel David.
Acțiuni de protest au avut loc, în ultimele zile, atât în Piața Universității din Capitală, cât și în mai multe orașe din țară, între care Cluj-Napoca, Brașov, Vaslui, Iași, Deva, Galați, Timișoara, Târgu Mureș, Arad, Alba Iulia, Sibiu, Ploiești, Slobozia, Pitești, Giurgiu, Slatina, Craiova, Oradea, Constanța, Suceava și Focșani.
Protestele au fost declanșate săptămâna trecută, după demisia lui Raed Arafat, în semn de susținere a fondatorului SMURD. Acțiunile de protest au continuat și marți, în ciuda deciziei fondatorului SMURD Raed Arafat de a reveni în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății.
