Deputații PSD și PNL au sesizat Curtea Constituțională, miercuri, pentru Legea educației pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului.
Liderul deputaților PSD, Mircea Dușa, a declarat, că opoziția a depus la Secretariatul Camerei sesizarea către Curtea Constituțională, pentru a respecta și termenele stabilite de plenul reunit după angajarea răspunderii Guvernului.
În sesizare, deputații PSD și PNL invocă încălcarea dispozițiilor articolului 1, alineatele 4 și 5 din Constituție, coroborate cu dispozițiile articolului 61, alineat 1, și ale articolului 114 din același act fundamental.
Semnatarii consideră că Legea educației este viciată de neconstituționalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.
PNL și PSD afirmă că prin angarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituție, în condițițiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.
Semnatarii invocă și faptul că Legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an școlar, condiția urgenței adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând.
„Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivități parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuție. (…) Noi, semnatarii acestei sesizări solicităm Curții Constituționale să constate că demersul Guvernului de a-și angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiași Legi a Educației Naționale este neconstituțional, deoarece Deciziile Curții Constituționale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului și Parlamentului. De fapt, guvernul dorește să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, văzând dispozițiile art. 61 (1) din Constituție”, se arată în sesizarea PSD și PNL.
Deputații opoziției invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituției, majoritatea referindu-se la învățământul în limbile minorităților naționale, la autonomia universitară, la incompatibilitățile impuse rectorilor și la modul de reglementare a patrimoniului unităților de învățământ particular și confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naționalizare.
