PSD și PC au fost principalele partide care au susținut proiectele Guvernului Tăriceanu sau ale PNL, în timp ce PRM și PDL s-au situat în opoziție, în sesiunea parlamentară februarie-iunie 2008, potrivit unui raport dat publicității, marți, de Institutul pentru Politici Publice.
O analiză asupra modului în care au votat partidele în sesiunea parlamentară februarie-iunie 2008 și a tendințelor de formare a alianțelor dintre partide, dat publicității de Institutul pentru Politici Publice (IPP), arată că PRM și PDL au adoptat o poziție adversă față de proiectele legislative propuse de celelalte formațiuni, în timp ce PSD și PC s-au manifestat, la vot, ca partide colaboratoare ale guvernului PNL-UDMR.
Raportul IPP arată că în sesiunea precedentă, la Camera Deputaților, proiectele principalului partid care formează Cabinetul Tăriceanu, PNL, au fost susținute în proporție de 86% de PC și de 78,5% de PSD. PNL a mai fost susținut, la vot, de UDMR, cu care formează Guvernul – în proporție de 90%, și de grupul minorităților, în proporție de 95%.
De cealaltă parte, deputații PDL au votat doar în 58% din cazuri în același mod ca deputații PNL, iar deputații PRM au votat la fel ca aceia ai PNL în 69% din cazuri.
O mare parte a voturilor în care PDL și PRM s-au situat pe aceeași poziție cu PNL au fost date la proiecte de legi în care partizanatul politic nu era semnificativ, cum ar fi fost Codul electoral.
Analiza IPP mai arată că, spre deosebire de toamna anului 2007, a crescut procentul de voturi în care PNL și PSD s-au situat de aceeași tabără și a scăzut semnificativ numărul de voturi în care PNL și PDL s-au situat pe aceeași poziție.
Astfel, PNL și PSD au votat la fel, iar PDL împotrivă, în 28% din cazuri (față de 21% în toamna lui 2007). Doar în 5% din cazuri PNL și PDL s-au aliat împotriva PSD (spre deosebire de 43% din cazuri în toamna lui 2007).
Raportul IPP arată, de asemenea, că într-un număr semnificativ de voturi, PDL, ca și PRM, s-au situat pe poziții adverse în relație cu modul în care au votat celelalte partide, iar PDL a făcut foarte puține alianțe la vot, atât cu PSD, cât și cu PNL, în sesiunea precedentă.
IPP a analizat și loialitatea senatorilor și deputaților față de grupurile parlamentare din care fac parte. Potrivit raportului, din modul în care au votat deputații în sesiunea precedentă reise că grupurile PSD, PDL, UDMR și al minorităților din Cameră au fost cele mai unite, cu o rată a coeziunii de peste 90%, în timp ce la polul opus s-au situat PRM (75%) și PC (87%).
La Senat gradul de coeziune între membrii grupurilor parlamentare a fost cel mai ridicat în cazul UDMR (94%), PC (91%) și PSD (84%) și cel mai scăzut în cazul PDL (71%) și al PRM (81%).
Deputații care au votat de cele mai multe ori altfel decât grupul partidului din care fac parte au fost Anca Petrescu (în 29% din cazuri a votat altfel decât PRM), Toro Tiberiu (UDMR) – în 27% din cazuri rebel la vot, Ioan Aurel Rus (PRM) – 25%, Ion Stan (PSD) – 22%, Romeo Cazan (PSD) – 21%, Mădălin Voicu (PSD) – 20%.
Senatorii care au fost cei mai rebeli față de disciplina de vot a grupului din care fac parte au fost Carol Dina (PRM), care a votat în 88% din cazuri altfel decât grupul PRM, Jan Vraciu (PDL) – 45%, Ivan Cismaru (PDL) – 39%, Dan Gabriel Popa (PDL) – 37%, Tudor Panțuru (PDL) – 36%, Mircea Cinteză (PDL) – 33%, Paula Ivănescu (PDL) – 32%.
Cei mai loiali deputați, în raport cu modul în care au respectat votul acordat de grupul din care fac parte, au fost Mircea Man (PDL), Valeriu Boeriu (PNL), Renică Diaconescu (PNL), Gheorghe Barbu (PDL), Vasile Mocanu (PSD), Cristian Ilie (PDL), Ion Luchian (PNL) și Constantin Tudor (PDL), care nu au votat nici măcar o dată altfel decât a votat grupul parlamentar al partidului respectiv.
Cei mai loiali senatori, care au votat în proporție de peste 98% la fel ca grupul partidului de care aparțin, au fost Szabo Illon (UDMR), Fekete Andras Levente (UDMR), Nemeth Csaba (UDMR) și Ioan Corodan (PNL).
