Președintele PSD Mircea Geoană a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, că PSD va propune, la începutul sesiunii parlamentare, un proiect de lege privind modificarea Constituției în sensul eliminării oricărei forme de imunitate pentru președinte, membrii Guvernului și parlamentari.
Liderul PSD a precizat că în acest scop este nevoie de semnăturile a un sfert din numărul deputaților și senatorilor, iar PSD dispune de acest număr de parlamentari.
El a precizat că e nevoie de două treimi din numărul parlamentarilor pentru ca un astfel de proiect de lege să treacă, existând șanse în acest sens.
Geoană a precizat că la 30 de zile de la adoptarea legii de modificare a Constituției poate fi organizat referendumul, conform legii.
Referendum pentru modificarea Constituției
„Nimic nu e mai important ca, odată cu alegerile parlamentare, să se organizeze și un referendum pentru modificarea Constituției, în ceea ce privește imunitatea pentru demnitari”, a apreciat Mircea Geoană, care a spus că un astfel de demers este necesar pentru a depolitiza actul de justiție.
Lideru PSD a spus că din cauza reformelor Băsescu – Macovei, clasa politică românească se luptă nu pentru independența și depolitizarea justiției, ci pentru „cum să domine politic justiția românească”.
„Aceasta este lupta între Palate, aceasta este principala preocupare a liderilor de astăzi ai României”, a spus Geoană.
Liderul social-democrat a susținut că politizarea puterii judecătorești în România este cel mai mare rău pe care l-a făcut guvernarea de după 2005 „în frunte cu Traian Băsescu și premierul Tăriceanu”.
„Toate personalitățile care sunt apropiate lui Traian Băsescu, politicieni sau oameni de afaceri, nu au avut nici un fel de incidență cu actul de justiție. Dacă vă uitați și la numele aflate în atenția Parlamentului, sunt reprezentanți ai tuturor partidelor cu excepția PDL. Cum se face? Sunt fecioare fără de prihană sau poate sunt foarte pricepuți în ale furatului. Dar este clar că există o formă de protecție în jurul liderilor PDL pe care Traian Băsescu o execută cu foarte mare perseverență”, a mai spus Mircea Geoană.
500.000 de voturi, pentru modificarea legii fundamentale
Potrivit articolului 150 din Constituție, revizuirea legii fundamentale poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Articolul 151 prevede că „proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”, iar dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Imunitatea parlamentarilor
Referitor la imunitatea parlamentarilor, articolul 72 din Constituție prevede că „deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Aceștia pot fi însă „urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Imunitatea Președintelui
În ceea ce-l privește pe șeful statului, legea fundamentală prevede că „președintele României se bucură de imunitate”, iar prevederile articolul 72, alineatul 1, conform cărora „deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului” se aplică în mod corespunzător.
Imunitatea membrilor Guvernului
În privința membrilor Guvernului, articolul 109 din Constituție prevede că „numai Camera Deputaților, Senatul și președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”, iar „cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială”.
Procedura de a cere aviz de urmărire penală a Camerei din care face parte parlamentarul care este acuzat de fapte comise în timpul în care a fost ministru, a fost impusă de Curtea Constituțională, prin decizia din 5 iulie 2007, când a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 23 alineatele 2 și 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ instituie o măsură de protecție a mandatului exercitat de membrii Guvernului, „având deci caracterul obiectiv al unei garanții constituționale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului”. Astfel, Curtea a impus imunitate și foștilor membri ai Guvernului.
PSD propune eliminarea oricărei imunități pentru președinte, miniștri și parlamentari
