PSD: Eșecul guvernării de dreapta a însemnat trei ani pierduți pentru România

PSD a prezentat, duminică, într-o conferință de presă, o evaluare politică proprie, în care constată că ultimii trei ani ai guvernării de dreapta au însemnat un eșec, fiind, în opinia social-democraților, „trei ani pierduți pentru România”.
Secretarul general al PSD, Titus Corlățean, a prezentat principalele concluzii ale raportului realizat de PSD, afirmând că, după trei ani de guvernare de dreapta, niciunul dintre cele patru criterii de performanță ale unui regim democratic nu a fost îndeplinit de „regimul de dreapta Tăriceanu-Băsescu”.
Corlățean s-a referit la stabilitatea instituțiilor statului, la creșterea puterii de cumpărare a populației, la reducerea decalajelor și la limitarea corupției.
„România a ratat startul integrării în Uniunea Europeană, România se îndepărtează de principiile modelului social european, guvernarea de dreapta satisface interesele a doar zece la sută din populație”, a spus el.
Corlățean a mai acuzat „atentatul dreptei la ordinea democratică”, vorbind despre „abuzuri de putere”, „derapaje de la prevederi constituționale”, „practici de eludare a rolului Parlamentului”,”subordonarea Justiției politicului”.
„Președintele țării și puterea de dreapta în general au încălcat adesea limitele constituționale, din dorința de a exercita un control total al puterii în România. Ingerințele cunoscute în viața partidelor politice, delegitimarea Parlamentului, denigrarea liderilor opoziției, presiuni asupra Justiției, atacuri la adresa reprezentanților societății civile, calomnierea unor jurnaliști sunt realități ale mandatului președintelui Traian Băsescu, sunt emblema regimului de dreapta”, a afirmat secretarul general al PSD.
Raportul realizat de PSD afirmă că guvernarea de dreapta a eșuat în toate reformele pe care și le-a propus în campania electorală din 2004, din domeniul justiției, al sănătății, educației, proprietății.
Același raport vorbește despre lipsa unei dezvoltări economice, în condițiile unei creșteri economice susținute mai mult de importuri.
Aceeași sursă face referire la creșterea decalajelor dintre săraci și bogați.
Președintele Consiliului Național al PSD, Dan Mircea Popescu, a exemplificat acest punct, afirmând că în 2005 cei mai bogați 10% din români dețineau de 88 ori mai multe venituri decât cei mai săraci 10% din români, în timp ce în 2007 diferența a crescut de 104 ori.
Vicepreședintele PSD Cristian Diaconescu a făcut referire la gradul scăzut de absorbție al fondurilor europene, apreciind că, pe fondul unui grad de absorbție de doar 4% în 2007, proiecția Guvernului de a folosi 50% din aceste fonduri în 2008 este irealistă.
În aprecierile PSD, România a pierdut 2 miliarde de euro din fondurile europene, bani care ar fi putut fi folosiți pentru construirea a 228 de kilometri de autostradă sau pentru canalizare, în condițiile în care doar 1% din localitățile din Giurgiu, Ialomița, Dolj, Teleorman și Vaslui au sisteme de canalizare.
În opinia vicepreședintelui PSD, cauza principală a ratei mici de absorbție a fondurilor europene o constituie lispa descentralizării reale și menținerea criteriilor politice în numirea directorilor serviciilor deconcertate.
Diaconescu s-a referit și la situația din justiție, afirmând că, în 2007, clauza de salvgardare în domeniu face trimitere la condiționalități care erau impuse României în 2001, înainte de a se începe negocierile de aderare la capitolul Justiție și Afaceri Interne.
Vicepreședintele PSD a criticat schimbarea frecventă a legislației în domeniul Justiției, lipsa unei strategii coerente în ce privește prevederile din Codul penal și Codul de procedură penală, concretizată în faptul că, în prezent, există trei coduri penale și trei coduri de procedură penală, aflate în diverse stadii de dezbatere.
Diaconescu s-a referit și la „absența unei politici externe” în ultimii trei ani, afirmând că lipsa unor strategii postaderare, pe relația cu Republica Moldova, pe relația cu Balcanii, în privința prezenței trupelor românești în teatrele de operațiuni face ca România să nu existe din punct de vedere al politicii externe în dialogul european și nord-atlantic.
Secretarul general al PSD, Titus Corlățean, a mai făcut referire la principalele promisiuni ale Alianței PNL-PD din timpul campaniei electorale din 2004, afirmâd că, la majoritatea dintre acestea, actuala putere de dreapta înregistrează restanțe.
Corlățean s-a referit la cota unică, despre care a spus că în loc să fie un succes pentru toți românii, a adus beneficii doar pentru 180.000 de familii, la accentuarea decalajelor dintre regiunile de dezvoltare, la neîndeplinirea promisiunii de dublare a salariilor cadrelor didactice, la alocarea a doar 0,02% din PIB pentru IMM-uri, în loc de 0,5%, cât se promitea în 2004, la modificarea de cinci ori a Codului Fiscal, în opoziție cu promisiunea de a avea un cod fiscal predictibil.